Prabusirea Imperiului Sovietic. Lectii in retrospectiva - Adrian Pop, Constantin Corneanu

Implinirea a doua de decenii de la momentul care a marcat disolutia imperiului sovietic a prilejuit si in Romania, la fel ca peste tot in lume, o efervescenta a manifestarilor stiintifice menite a-i surprinde mai bine meandrele, semnificatiile si urmarile in plan regional si global.
In acest context se inscrie si desfasurarea la 21 noiembrie 2011, la sediul Universitatii Europei de Sud-Est „Lumina” din Bucuresti, a simpozionului 20 de ani de la prabusirea Imperiului Sovietic – „lectii” in retrospectiva. Organizat de Facultatea de Stiinte Politice a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA), Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si Centrul pentru Geopolitica si Studii de Securitate al Universitatii Europei de Sud-Est „Lumina”, simpozionul a analizat finalul „secolului scurt” – cum a denumit istoricul britanic Eric Hobsbwam secolul XX – dintr-o perspectiva interdisciplinara. Au contribuit la aceasta abordare atat formatia si specializarea diversa a participantilor la simpozion (istorici, politologi, geopoliticieni si analisti ai relatiilor internationale), cat si tematica panelurilor sale.
Primul panel, intitulat „provocari metodologice in studierea fenomenului prabusirii comunismului in Europa Centrala si de Est”, pornind de la constatarea ca, de regula, istoricii si politologii au tratat in mod diferit tematica prabusirii comunismului in Europa Centrala si de Est, si-a propus reconcilierea, cel putin partiala, a demersului istoriografic cu cel politologic. Acestui deziderat ii sunt subsumate studiile semnate de Adrian Pop, Florin Abraham, Sorin Mitulescu, Constantin Hlihor, Andrei Taranu si Teodora Stanescu Stanciu.
Al doilea panel, intitulat „incursiuni in durata scurta a tranzitiei (1989 – 1991)”, recunoscand faptul ca in cele doua decenii scurse de la prabusirea imperiului sovietic s-au clarificat multe aspecte necunoscute ale acestui moment de cotitura din istoria relatiilor internationale, dar au ramas si multe aspecte inca insuficient elucidate, si-a propus sa evidentieze cateva din paradigmele explicative si „petele gri” ale reconstituirii veridice ale acestui moment. Studiile semnate de Constantin Corneanu, Gheorghe Stoica, Vasile Buga si Pavel Moraru ilustreaza aceasta preocupare.
Al treilea panel, intitulat “lectiile globale ale prabusirii comunismului in Europa Centrala si de Est” a urmarit sa contureze cateva din tendintele care au marcat Europa central-rasariteana in cele doua decenii scurse de la momentul disolutiei imperiului sovietic si sa descifreze liniile directoare majore ale restructurarii sistemului international. Au incercat sa ofere raspunsuri acestei problematici, din varii unghiuri de vedere, prin studiile lor, Liliana Popescu, Eugen Lungu, Iulian Chifu si Adrian Severin.
Reflectii asupra evenimentelor revolutionare din perioada anilor 1989-1991si a consecintelor lor regionale si globale la implinirea a douazeci de ani de la producerea lor, comunicarile prezentate la simpozionul mai sus amintit, reunite in paginile volumului de fata, se constituie, totodata, intr-un indemn la dialog pluridisciplinar in abordarea momentelor de cezura fundamentale ce au marcat evolutia sistemului international in integralitatea sa.