Sabia si imperiul. Militari la carma statului - Stefan Cazimir

„Ce punti de legatura se pot identifica, in istoria secolului XX, intre germanul Hindenburg si francezii Pétain sau de Gaulle, intre polonezul Piłsudski si finlandezul Mannerheim, intre turcul Mustafa Kemal si oricare dintre cei pomeniti mai sus?

Faptul ca toti s-au remarcat ca militari destoinici si ca toti au ajuns, in tarile lor, sa ocupe functia suprema. In ce mod, pentru cat timp si cu ce rezultate e deja o alta chestiune. Dar acest lucru s-a intamplat intotdeauna in conditiile unor crize pe care oamenii in uniforma au fost chemati sa le rezolve sau in care, cel mai adesea, s-au implicat din indemn propriu. O vocatie le-a fost comuna tuturor, daca restituim cuvantului imperium sensul sau initial, acela de.

O zicatoare tatara, frecvent citata de Mustafa Kemal Atatürk,, este potrivitã ca exerga acestor cariere stranii, care par, in plin veac XX, sa reinvie chipuri si legende ale trecutului. Toate numele mentionate au dobandit, la vremea lor, statutul de personaje, nu departe de acceptia literara a termenului. Toate au avut o existenta romanesca, toate pot deveni eroi de roman.“ (Stefan CAZIMIR)
 

 

Om al catedrei, om al scrisului, om al cetatii, STEFAN CAZIMIR s-a nascut la Iasi la 10 noiembrie 1932, a urmat cursurile primare si secundare la Piatra Neamt, iar pe cele superioare la Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti. Membru al Catedrei de literatura romana din cadrul aceleiasi facultati (1955–2001), a strabatut toate gradele ierarhiei didactice pana la cel de profesor. Doctor in filologie (1967). Profesor emerit (2011). Intrat in viata politica in 1990, ca presedinte fondator al Partidului Liber- Schimbist. Deputat in trei legislaturi (1990–1992, 1992–1996, 2000–2004). Decorat cu Ordinul Cangurului in gradul de Mare Maestru. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Volume publicate: Pionierii romanului romanesc (antologie), Editura pentru Literatura, 1962; Caragiale – universul comic, Editura pentru Literatura, 1967; Tensiunea lirica, Editura Eminescu, 1971; Amintiri despre Caragiale (antologie), Editura Minerva, 1972 (editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Humanitas, 2013); Stelele cardinale: Eseu despre Eminesc u, Editura Eminescu, 1975; Antologia umorului liric, Editura Minerva, 1977; Pygmanolion: Eseu de mitologie comparata, Editura Cartea Romaneasca, 1982; Drumuri si zari: Antologie a prozei romanesti de calatorie (in colaborare), Editura Sport-Turism, 1982; Nu numai Caragiale, Editura Cartea Romaneasca, 1984; Alfabetul de tranzitie, Editura Cartea Romaneasca, 1986 (editia a II-a, revazuta, Humanitas, 2006); I. L. Caragiale fata cu kitschul, Editura Cartea Romaneasca, 1988 (editia a II-a, revazuta, Humanitas, 2012); Pentru contra, Editura Porus, 1991; Rasete in Parlament, Editura Carro, 1994; Caragiale e cu noi!, Editura Garamond, 1997; De ce, nene Iancule?, Editura Carro, 1998; Honeste scribere, Editura National, 2000; Caragiale recidivus, Editura National, 2002; Potcoave de purici, Editura Albatros, 2003; Stefan Cazimir, Editura Hasefer, 2006; Epistola catre Odobescu, Editura Palimpsest, 2010; La Belle Époque. Minciuna vine de la Rasarit. Spovedania „fostilor“, Editura Palimpsest, 2013.