Virginia Zeani - Amintirile mele din vremurile de aur ale operei - povestite lui Roger Beaumont si Witi Ihimaera

Virginia Zeani - Amintirile mele din vremurile de aur ale operei - povestite lui Roger Beaumont si Witi Ihimaera
 

   „Am parasit Romania pe 18 februarie 1947. A fost ultimul vapor care a plecat de la Constanta. Imi lasam in urma patria fara sa fi aparut vreodata pe scena, dar speram la o noua cariera si o noua viata. Pe 10 martie 1947, am ajuns la Napoli“. Acesta ar putea fi un bun inceput. Dar povestea incepe, de fapt, mai devreme, intr-o alta Romanie, pe care tanara Virginia Zeani o va parasi pentru totdeauna. Dincolo, se afla profesia, forta, arta la cel mai inalt nivel si gloria. 
  Splendida cariera a Virginiei Zeani, din vremurile bune ale operei, se etaleaza acum intr-o carte-document despre o viata si despre o perioada importanta din istoria muzicii. Locuri si timpuri, maestri si discipoli prind viata in amintiri povestite cu calm, cu placere, cu intelegere, pentru toti cei interesati de muzica si de lumea operei.
 
  „Virginia Zeani are soarele in ea. In glasul care, de-a lungul anilor, a fost capabil de o acrobatica aproape incredibila, de la roluri de soprana lirica de coloratura pana la partituri de soprana dramatica. In acutul stralucitor indiferent de ora sau in verdele albastriu al ochilor, in care oboseala nu se furiseaza niciodata. In raset si zambet, cand parca pune pe fuga volbura norilor. In lacrima, expresie a sinceritatii deconcertante. In chip si silueta, cand prinde lumina scenei si a camerei de filmat si o multiplica precum o gema rara. In suflet, unde salasluiesc simplitate, altruism pana la abandon si noblete suverana. In final, in iubire - astrul incandescent care evadeaza din ea la fiecare nota, la fiecare cuvant, la fiecare amintire, la fiecare clipire. Cartea aceasta e declaratia de iubire a Virginiei Zeani pentru o lume intreaga, o lume pentru care face sa fie mai cald, mai bine, mai senin.“
Marius Constantinescu 
  „Cel mai important lucru este ca totul porneste de la imaginatie. Tu iti imaginezi cum apari pe scena si lasi ca imaginatia sa iti domine toata reprezentatia, pana la sfarsit. Iesirea de pe scena este la fel de importanta ca intrarea si trebuie sa fie facuta convingator pentru public. Desi, fireste, in cazul multor roluri, noi, sopranele, murim pe scena. Dar si o asemenea moarte este un lucru dificil si trebuie facut in asa fel, incat publicul sa creada. Repet: imaginatia este esentiala si, cu ajutorul adrenalinei crescute, poti face pe scena lucruri care nu iti reusesc in viata reala.“
Virginia Zeani 
  „Am fost candva vecini, intr-o mica statiune de langa Roma. Tin minte ca o auzeam studiind si repetand cu vocea ei superba. Uneori, o mai vedeam pe fereastra. Era intruchiparea cantaretei italience de opera, de o  frumusete somptuoasa.“
Federico Fellini 
  „Am avut marele noroc sa cant cu Virginia Zeani in chiar primul meu spectacol din afara Italiei. A fost o experienta extraordinara sa ii fiu coleg de scena si, dupa cum banuiti, am invatat enorm descoperindu-i intensitatea scenica, daruirea fata de arta ei si muzicalitatea desavarsita.“
Luciano Pavarotti
  „De-a lungul carierei mele, am cantat cu multe mari soprane, in teatre din intreaga lume. Printre ele, Virginia se distinge drept o artista cu totul deosebita. O femeie inzestrata cu frumusete fizica si vocala si, mai mult, o actrita foarte talentata. Intotdeauna generoasa pe scena, era o placere sa canti cu ea.“
Plácido Domingo

 

  Traducere de Cristina Craciun

  Paperback