Cum să citești mai mult și să transformi lectura într-un obicei
Ca să citești mai mult, ai nevoie mai ales de un moment fix în zi și de cărți care chiar te interesează, nu de mai mult timp liber. Începe cu 10-20 de minute pe zi, legate de ceva ce faci deja, de exemplu cafeaua de dimineață sau ora de culcare. Ține cartea la îndemână și telefonul mai departe. Renunță fără vinovăție la cărțile care nu te prind. După aproximativ două luni de citit zilnic, de obicei nu mai trebuie să te forțezi.
De ce merită să citești mai mult
În 2022, doar 29,5% dintre românii de peste 16 ani spuneau că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, potrivit Eurostat. E cel mai mic procent din Uniunea Europeană, unde media a fost de 52,8%. În Luxemburg, Danemarca și Estonia, proporția trece de 70%. Eurostat a numărat aici și cărțile electronice și audiobook-urile, deci nu e vorba doar de cărțile tipărite.
Pe lângă plăcere, cititul îți lărgește vocabularul și te obișnuiește să urmărești o idee mai lungă fără să sari la altceva. Un studiu publicat în 2016 în revista Social Science & Medicine a urmărit timp de 12 ani 3.635 de americani de peste 50 de ani. Cei care citeau cărți mai mult de trei ore și jumătate pe săptămână au avut un risc de deces cu 23% mai mic decât cei care nu citeau cărți. Studiul arată o asociere, nu o dovadă că lectura prelungește viața, iar la cititorii de ziare și reviste legătura a fost mai slabă.
Ce înseamnă cititul pentru oameni s-a schimbat de multe ori de-a lungul istoriei: de la tăblițele de lut la pergament și la cartea tipărită, de la cititul cu voce tare, obișnuit în Antichitate, la lectura în gând, pe care o practicăm azi. Dacă vrei să înțelegi de ce cărțile au contat atât de mult, povestea aceasta merită citită.
Istoria lecturii, Alberto Manguel
Eseistul Alberto Manguel urmărește drumul cititorului de-a lungul a 6.000 de ani, de la tăblițele de lut la pergament, la codex și la cartea digitală. Vorbește despre lectură ca plăcere, dar și ca formă de rebeliune, cu multe povești despre cititori din epoci diferite.
Potrivită dacă: vrei să înțelegi de ce cărțile au avut atâta putere asupra oamenilor.
Vezi produsulCât timp îți trebuie, de fapt
O analiză din 2019 a psihologului belgian Marc Brysbaert, care a adunat 190 de studii, arată că un adult citește în gând, în engleză, în medie aproximativ 240 de cuvinte pe minut la cărțile de non-ficțiune și 260 la ficțiune. Cifrele variază de la o limbă la alta și de la un om la altul, dar dau un reper util.
La 20 de minute pe zi, asta înseamnă în jur de 5.000 de cuvinte. Un roman obișnuit are adesea între 80.000 și 90.000 de cuvinte, așa că l-ai termina în două-trei săptămâni. Într-un an ajungi astfel la peste 15 cărți. Pentru asta nu trebuie să-ți schimbi programul: ajung minutele pe care acum le petreci pe telefon, în pauze sau în drum spre serviciu.
Cum să te apuci de citit
Cea mai frecventă greșeală e să începi cu cartea pe care „ar trebui” s-o citești, nu cu cea pe care ai vrea s-o citești. Un clasic de 800 de pagini e o alegere grea pentru cineva care nu a mai citit de ani buni. Mai bine alegi ceva scurt, cu acțiune sau despre un subiect care te pasionează deja: un roman polițist, o carte despre fotbal, despre bucătărie sau despre o perioadă istorică ce te atrage. Dacă nu știi de unde să pornești, o listă de cărți bune de citit, împărțite pe genuri, te poate ajuta să găsești ce ți se potrivește.
Scriitorul francez Daniel Pennac a publicat în 1992 eseul Comme un roman („Ca un roman”), în care propunea zece „drepturi ale cititorului”. Printre ele se află dreptul de a sări peste pagini, dreptul de a reciti și dreptul de a nu termina o carte. Pennac a fost profesor, iar cartea pornește de la elevii care ajung să urască lectura atunci când e tratată ca o obligație. Ideea lui e valabilă și pentru adulți: dacă o carte nu te prinde după 50 de pagini, las-o deoparte și ia alta. Timpul petrecut forțându-te să termini o carte care te plictisește e timp în care nu citești nimic altceva.
Pentru început, alege cartea pe care abia aștepți s-o deschizi seara, chiar dacă nu apare pe nicio listă de lecturi obligatorii. Clasicii pot veni mai târziu, după ce cititul a devenit un obicei.
Cum îți faci un obicei din citit
Un obicei este un comportament repetat atât de des încât îl faci aproape automat, fără să mai iei de fiecare dată o decizie. Cercetătoarea Phillippa Lally, de la University College London, a urmărit, într-un studiu publicat în 2010, cum își formau 96 de voluntari un obicei nou, repetat zilnic. În medie, au avut nevoie de aproximativ 66 de zile până când comportamentul a devenit automat, dar diferențele au fost mari: unora le-au fost de ajuns 18 zile, iar la alții, după estimarea cercetătorilor, ar fi durat până la 254 de zile. Studiul a mai arătat ceva încurajator: o zi sărită din când în când nu a stricat procesul.
Câteva obiceiuri mici te ajută să ajungi mai repede acolo:
Leagă cititul de ceva ce faci deja
„După ce îmi beau cafeaua, citesc zece pagini” sau „Când mă urc în tramvai, scot cartea”. Un moment care există deja în ziua ta îți amintește singur de lectură, așa că nu mai depinzi de voință.
Începe cu foarte puțin
O pagină sau cinci minute pe seară sunt de ajuns la început. Contează mai mult să citești în fiecare zi decât să citești mult. Când obiceiul s-a format, timpul crește aproape de la sine.
Ține cartea la vedere și telefonul departe
O carte pe noptieră, în geantă sau pe masa din bucătărie e mai ușor de luat în mână decât una de pe raft. Dacă lași telefonul în altă cameră când citești, nu te mai întrerup notificările.
Nu sări două zile la rând
O zi pierdută nu contează, însă două zile la rând pot fi începutul renunțării. Dacă ai ratat o seară, a doua zi citește măcar o pagină, ca să nu se rupă șirul.
Notează ce ai citit
O listă simplă, într-un caiet sau într-o aplicație, cu titlul și data la care ai terminat fiecare carte îți arată progresul. După câteva luni, lista în sine devine un motiv să continui.
Primele două idei vin din cercetările despre obiceiuri adunate de James Clear într-o carte de dezvoltare personală foarte citită în ultimii ani. Exemplele lui nu sunt în principal despre lectură, dar regulile se aplică la fel de bine și cititului.
Atomic Habits, James Clear
James Clear explică, pe baza cercetărilor din psihologie și biologie, cum se formează obiceiurile și de ce schimbările mici, repetate zilnic, duc în timp la rezultate mari. Cartea dă metode concrete pentru a începe un obicei bun și pentru a scăpa de unul prost.
Potrivită dacă: vrei să faci din citit, dar și din alte lucruri bune, o rutină care rezistă.
Vezi produsulUnde găsești timp pentru citit
Puțini oameni au o oră liberă pe zi pentru lectură, dar aproape toată lumea are câteva momente de zece minute: drumul cu metroul sau cu autobuzul, așteptarea la medic, pauza de prânz, seara, înainte de somn. Dacă în aceste momente ai cartea la tine, ele se adună repede.
Seara e momentul cel mai la îndemână pentru mulți. Dacă în ultima jumătate de oră înainte de culcare înlocuiești telefonul cu o carte, câștigi timp de citit și stai mai puțin în fața unui ecran chiar înainte de somn. Pentru drumurile lungi sau pentru treburile casei, audiobook-urile sunt o soluție bună: Eurostat le numără și pe ele când măsoară cât se citește, iar pentru romane și povestiri merg foarte bine ascultate.
Cititorul electronic (e-readerul) e o altă opțiune practică. E ușor, ține multe cărți și nu are notificări ca telefonul. Pentru textele de studiu, cu idei mai dense, mai multe cercetări au arătat totuși că oamenii înțeleg ceva mai bine pe hârtie decât pe ecran, mai ales când citesc în grabă.
Cum să citești mai repede și când nu merită
Cursurile de citire rapidă promit că poți citi de două sau de trei ori mai repede, fără să pierzi nimic din înțelegere. În 2016, psihologul Keith Rayner și colegii săi au analizat cercetările despre lectură din ultimele decenii și au ajuns la concluzia că așa ceva e foarte puțin probabil. Cine citește mai repede decât ritmul lui natural înțelege mai puțin, iar cei care par să citească foarte repede sunt de obicei oameni care cunoșteau deja bine subiectul. Ce ne încetinește cel mai mult este timpul de care avem nevoie ca să recunoaștem cuvintele și să înțelegem frazele.
Asta nu înseamnă că ritmul nu poate crește. Cu cât citești mai mult, cu atât vocabularul se lărgește, recunoști mai ușor cuvintele și avansezi mai repede fără să te străduiești. La cărțile de non-ficțiune mai ajută un lucru: să răsfoiești întâi cartea, să citești cuprinsul, introducerea și concluziile capitolelor, ca să știi ce cauți. Mortimer J. Adler și Charles Van Doren numesc acest pas „citire inspecțională” și îl recomandă înainte de orice lectură atentă.
Cum se citește o carte. Ghidul clasic pentru o lectură inteligentă, Mortimer J. Adler, Charles Van Doren
Un ghid clasic despre nivelurile lecturii, de la citirea elementară și răsfoirea sistematică la lectura analitică și la compararea mai multor cărți pe aceeași temă. Autorii arată cum să înțelegi structura unei cărți, să extragi ideile autorului și să le judeci critic, cu metode diferite pentru beletristică, istorie, filosofie sau științe.
Potrivită dacă: vrei să citești nu doar mai mult, ci și mai atent.
Vezi produsulCum reții mai mult din ce citești
Să citești mai mult are sens doar dacă rămâi cu ceva din cărți. Cel mai simplu e să vorbești despre ele: povestește cuiva cartea pe care o citești sau intră într-un club de lectură. Când trebuie să explici altcuiva o idee, ți-o amintești mult mai bine.
La cărțile de non-ficțiune ajută să subliniezi, să faci însemnări pe margine sau să scrii câteva rânduri într-un caiet la finalul fiecărui capitol. La romane, nu e nevoie de notițe. E suficient să te oprești din când în când și să te întrebi ce crezi despre un personaj sau ce ai fi făcut în locul lui. Cărțile care ți-au plăcut foarte mult merită recitite după câțiva ani: vei observa lucruri pe care prima dată le-ai ratat.
De unde începi chiar de mâine
Alege o singură carte care te atrage cu adevărat, stabilește momentul din zi în care citești și pornește cu zece pagini. Pune cartea acolo unde o vezi și nu te îngrijora dacă sari o zi. După câteva săptămâni, probabil te vei gândi deja la cartea pe care o iei după aceasta.
Când obiceiul s-a format, poți trece și la cărți mai grele. O listă de cărți de citit într-o viață îți dă idei pentru anii care urmează, cu romane clasice și eseuri care merită citite măcar o dată.
Întrebări frecvente despre cum să citești mai mult
Cât ar trebui să citesc pe zi?
Pentru început, 10-20 de minute pe zi sunt suficiente. Important este să citești în fiecare zi, nu mult deodată. La 20 de minute pe zi poți termina peste 15 cărți într-un an.
Ce carte să aleg când mă apuc de citit?
Alege o carte despre un subiect care te interesează deja, de preferat scurtă și ușor de urmărit. Romanele polițiste, thrillerele sau cărțile despre pasiunile tale sunt mai bune pentru început decât un clasic lung citit din obligație.
Se pun audiobook-urile la socoteală?
Da, mai ales pentru romane și povestiri. Inclusiv Eurostat numără audiobook-urile când măsoară cât citesc europenii. Pentru textele de studiu, cititul pe hârtie rămâne mai potrivit, pentru că poți reveni ușor asupra unei idei.
Pot învăța să citesc mai repede?
Poți citi ceva mai repede, dar nu de două-trei ori mai repede fără să înțelegi mai puțin. Ritmul crește natural pe măsură ce citești mai mult și îți lărgești vocabularul, iar la non-ficțiune ajută să răsfoiești cartea înainte de a o citi atent.