Etnoculinarul romanesc. Preparate de peste - Radu Anton Roman

Pestele. Legat cu precadere de interdictiile alimentare, fiind singurul aliment de origine animala tolerat in hrana de post in anumite zile (deci aliment ritual prin excelenta), pestele cumuleaza stravechi simboluri ce isi au izvorul in mitologia popoarelor.
Pestele este in mitologia romaneasca element cosmogonic fundamental. „In mare este un peste, pe pestele cela stau patru stalpi si pe stalpi pamant; cand pestele clatina din coada, atunci si pamantul se cutremura... Cei patru stalpi sunt cele patru posturi. Noi posturile le postim de aceea ca sa nu ne cufundam. Dar acum un stalp e mai mancat, caci oamenii nu postesc”.

Desi nu este admis in hrana de post obisnuita, exista zile de „dezlegare la peste” in postul cel mai sever, in care el este singura proteina tolerata. In acest sens, Buna Vestire (Blagovestenia), Floriile sau Nasterea Maicii Domnului sunt zile de „dezlegare la peste”, ca si zilele de miercuri sau vineri din sarbatori.

„Cine inghite un peste viu la Blagovestenie, acela va prinde peste tot anul”, de asemenea, si cel care la 40 de sfinti (9 martie) prinde 40 de pesti si unul il inghite viu.

Important rol ritual are si pestele mancat la Paste (dupa painea sfintita, dar inaintea oricarui alt aliment), gest obligatoriu in vechi tipare de viata, bazat pe simbolismul benefic al pestelui, care poate asigura sanatatea si vioiciunea omului pe parcursul unui an intreg.

In context funerar, la pomana de inmormantare (daca este in post, mai ales), pestele are rol ceremonial, conferind mesei solemnitate si semnificatii crestine marcante. (Vaduva)