Descriere
Statul modern, stat de drept, este de neconceput fara justitie. In toate societatile civilizate au fost create organe de justitie in scopul apararii drepturilor subiective si a valorilor recunoscute de lege. Prin urmare, conceptul de justitie evoca pe de o parte un sistem distinct de organe, iar pe de alta parte o functie distincta, aceea de a apara si realiza drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, celelalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Scopul justitiei, acela de aparare si realizare a drepturilor fundamentale, ale altor drepturi si interese legitime ale cetatenilor, se infaptuieste prin aducerea in fata instantelor judecatoresti, in cadrul unor procese, a oricaror raporturi juridice nascute in legatura cu aceste drepturi si interese. Potrivit art. 21 din Constitutia Romaniei, „Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (alin. 1). Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept” (alin. 2). Asadar, accesul liber la justitie reprezinta un principiu constitutional, fara de care insasi ideea de drept subiectiv ar constitui o simpla posibilitate legala, lipsita de garantii corespunzatoare. Apararea diferitelor valori sociale se realizeaza printr-o diversitate de forme si mijloace, iar titularii valorilor sociale ocrotite de lege au dreptul de a pretinde respectarea acestor valori de catre ceilalti membri ai societatii, iar in caz de incalcare au dreptul de a recurge la organele competente pentru restabilirea ordinii de drept.
Functia de infaptuire a justitiei este incredintata unor autoritati distincte, investite cu puteri statale, care-i dau acesteia eficienta, independenta si impartialitate. Separata de celelalte puteri ale statului, ea este exercitata potrivit legii, prin instantele judecatoresti si Ministerul Public. Pentru a-si putea indeplini aceasta functie si a realiza scopul amintit, organele judecatoresti trebuie sa ia la cunostinta intr-un anumit mod de conflictul care se iveste atunci cand un drept subiectiv, un interes legitim sau insasi ordinea de drept au fost incalcate.
Nr. de pagini: 190
Anul aparitiei: 2017
Scopul justitiei, acela de aparare si realizare a drepturilor fundamentale, ale altor drepturi si interese legitime ale cetatenilor, se infaptuieste prin aducerea in fata instantelor judecatoresti, in cadrul unor procese, a oricaror raporturi juridice nascute in legatura cu aceste drepturi si interese. Potrivit art. 21 din Constitutia Romaniei, „Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (alin. 1). Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept” (alin. 2). Asadar, accesul liber la justitie reprezinta un principiu constitutional, fara de care insasi ideea de drept subiectiv ar constitui o simpla posibilitate legala, lipsita de garantii corespunzatoare. Apararea diferitelor valori sociale se realizeaza printr-o diversitate de forme si mijloace, iar titularii valorilor sociale ocrotite de lege au dreptul de a pretinde respectarea acestor valori de catre ceilalti membri ai societatii, iar in caz de incalcare au dreptul de a recurge la organele competente pentru restabilirea ordinii de drept.
Functia de infaptuire a justitiei este incredintata unor autoritati distincte, investite cu puteri statale, care-i dau acesteia eficienta, independenta si impartialitate. Separata de celelalte puteri ale statului, ea este exercitata potrivit legii, prin instantele judecatoresti si Ministerul Public. Pentru a-si putea indeplini aceasta functie si a realiza scopul amintit, organele judecatoresti trebuie sa ia la cunostinta intr-un anumit mod de conflictul care se iveste atunci cand un drept subiectiv, un interes legitim sau insasi ordinea de drept au fost incalcate.
Nr. de pagini: 190
Anul aparitiei: 2017