Descriere
Actualitati in tratamentul Hepatitelor Virale B si C. Hepatitele virale reprezinta un subiect complex care acopera clase diferite de agenti infectiosi cu modalitati de transmitere variate si posibilitati inovatoare de tratament. In plus, in afara celor doua vaccinuri larg utilizate pentru profilaxia hepatitelor A si B, sunt in curs trialuri pentru evaluarea unor vaccinuri pentru hepatitele C si E. Cu toate acestea, continuu sunt semnalate epidemii care impresioneaza prin potentialul lor global, transfrontarier, de diseminare.
Hepatita A este cea mai simpla afectiune virala hepatica care se rezolva de la sine, fara tratament, in marea majoritate a cazurilor. Simptomele pregnante sunt: slabiciunea, oboseala marcata, anorexia, icterul, pruritul, durerile in hipocondrul drept etc. Simptomele apar la 2-6 saptamani de la infectie. Copiii fac forme asimptomatice. Tratamentul se rezuma la repaus la pat, dieta hepatoprotectoare cu consum abundent de lichide si interzicerea consumului de alcool. Nu se administreaza alte medicamente in afara vitaminelor sau suplimente lor alimentare hepatoprotectoare. Hepatita A este o boala a igienei precare, iar colectivitatile defavorizate sunt cele mai expuse. Boala se transmite prin alimente, apa, prin contact cu obiecte contaminate de bolnavi. De exemplu, epidemii de hepatita A au fost recent semnalate in Statele Unite prin consum de ceapa verde importata din Mexic, iar in Australia prin consum de tomate semiconservate produse in Turcia. Riscul calatoriilor in zone endemioe poate fi diminuat prin vaccinare.
Este important ca diagnosticul sa fie confirmat serologic, iar in cazul lipsei anticorpi lor protectori sa se indice vaccinarea. Vaccinul Hep A se administreaza dupa varsta de 12 luni. A doua doza la 6-18 luni de la primovaccinare. Orice persoana nevaccinata, inclusiv adultii, pentru care imunizarea anti-hepatita A este dezirabila, poate fi vaccinata dupa varsta de 2 ani.
Cuprins:
Argument
Lista abrevierilor
Hepatite virale - generalitati
Principii generale in terapia antivirala
Manifestarile clinice si evolutia hepatitei B cronice
Tratamentul antiviral al hepatitei B cronice
Monitorizarea tratamentului in hepatita B cronica
Terapia in ciroza determinata de infectia cronica VHB
Medicatia antivirala in coinfectia HIV + VHB
Rezistenta la antivirale in hepatita B cronica
Reactiile adverse la antiviralele utilizate in hepatita B cronica
Istoria naturala a infectiei VHC
Farmacogenomica hepatitei C cronice
Tratamentul hepatitei C acute
Tratamentul antiviral standard in hepatita C cronica
Tratamentul pacientilor cu hepatita cronica C care nu raspund la terapia standard
Interferonii in tratamentul hepatitei C
Terapia combinata cu PegIFN si ribavirina in hepatita C
Tratamentul pacientilor cu ciroza posthepatita C
Medicatia antivirala in coinfectia HIV si VHC
Rezistenta la antiviralele utilizate in hepatita C
Reactiile adverse la antivirale in hepatita C cronica
Impactul studiilor clinice din asupra perspectivelor terapeutice din hepatitele virale B si C
Informatii pentru pacienti
Medicii catre pacientii cu hepatite cronice virale Prof dr: Al Oproiu
Hepatita A este cea mai simpla afectiune virala hepatica care se rezolva de la sine, fara tratament, in marea majoritate a cazurilor. Simptomele pregnante sunt: slabiciunea, oboseala marcata, anorexia, icterul, pruritul, durerile in hipocondrul drept etc. Simptomele apar la 2-6 saptamani de la infectie. Copiii fac forme asimptomatice. Tratamentul se rezuma la repaus la pat, dieta hepatoprotectoare cu consum abundent de lichide si interzicerea consumului de alcool. Nu se administreaza alte medicamente in afara vitaminelor sau suplimente lor alimentare hepatoprotectoare. Hepatita A este o boala a igienei precare, iar colectivitatile defavorizate sunt cele mai expuse. Boala se transmite prin alimente, apa, prin contact cu obiecte contaminate de bolnavi. De exemplu, epidemii de hepatita A au fost recent semnalate in Statele Unite prin consum de ceapa verde importata din Mexic, iar in Australia prin consum de tomate semiconservate produse in Turcia. Riscul calatoriilor in zone endemioe poate fi diminuat prin vaccinare.
Este important ca diagnosticul sa fie confirmat serologic, iar in cazul lipsei anticorpi lor protectori sa se indice vaccinarea. Vaccinul Hep A se administreaza dupa varsta de 12 luni. A doua doza la 6-18 luni de la primovaccinare. Orice persoana nevaccinata, inclusiv adultii, pentru care imunizarea anti-hepatita A este dezirabila, poate fi vaccinata dupa varsta de 2 ani.
Cuprins:
Argument
Lista abrevierilor
Hepatite virale - generalitati
Principii generale in terapia antivirala
Manifestarile clinice si evolutia hepatitei B cronice
Tratamentul antiviral al hepatitei B cronice
Monitorizarea tratamentului in hepatita B cronica
Terapia in ciroza determinata de infectia cronica VHB
Medicatia antivirala in coinfectia HIV + VHB
Rezistenta la antivirale in hepatita B cronica
Reactiile adverse la antiviralele utilizate in hepatita B cronica
Istoria naturala a infectiei VHC
Farmacogenomica hepatitei C cronice
Tratamentul hepatitei C acute
Tratamentul antiviral standard in hepatita C cronica
Tratamentul pacientilor cu hepatita cronica C care nu raspund la terapia standard
Interferonii in tratamentul hepatitei C
Terapia combinata cu PegIFN si ribavirina in hepatita C
Tratamentul pacientilor cu ciroza posthepatita C
Medicatia antivirala in coinfectia HIV si VHC
Rezistenta la antiviralele utilizate in hepatita C
Reactiile adverse la antivirale in hepatita C cronica
Impactul studiilor clinice din asupra perspectivelor terapeutice din hepatitele virale B si C
Informatii pentru pacienti
Medicii catre pacientii cu hepatite cronice virale Prof dr: Al Oproiu