Afinitatile elective - J. W. von Goethe

9789734637959
Autor: Johann Wolfgang Goethe
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2013
in stoc
19.95 lei
+

Descriere

Prin personaje contradictorii pentru epoca in care ele intrau in scena literaturii, romanul lui Goethe este un paradox al impotrivirilor. Eduard si Charlotte, cuplul deschis la libere alegeri, pun in scena legaturile, cind amoroase, cind pornite din apropieri ale spiritului, din  Afinitatile elective. In aceasta scena, neobisnuita mai mult prin cele spuse decit prin cele facute, va intra tinara Ottilie, cu farmecul inocentei, al armoniei in toate, dar si un prieten al lui Eduard, un capitan in retragere, un spirit al exactitatii clasice, al ordinii derutante; atunci fanteziile celor doi soti capata substanta, fara ca vreunul dintre ei sa banuiasca ce-i uneste sau ce ii va desparti.
 
Traducere din limba germana si note de Eugen Filotti

Johann Wolfgang von Goethe s‑a nascut in 1749, la Frankfurt, mezin al unei familii in care tatal, Johann Caspar Goethe, este jurist pasionat de istorie naturala si de tablouri, iar mama, Catharina Elisabeth Textor, provine din nobilimea de roba. Isi incepe educatia umanista cu studii de greaca veche, latina, franceza si ebraica, completind-o cu sporturi din acele vremuri: dans, echitatie si scrima. Acela care va deveni unul dintre cele mai cunoscute spirite universale se apropie de literatura inca din copilarie, gratie bibliotecii tatalui sau, insa alege sa faca studii de drept. Cu toate acestea, o potentiala cariera de avocat este lasata deoparte. A scris proza (Suferintele tinarului WertherAnii de ucenicie ai lui Wilhelm MeisterAfinitatile elective - Polirom, 2013; autobiografia Poezie si adevar), dramaturgie (Ifigenia in TauridaNausicaaTorquato TassoFaust I; Faust II) si poezie (Elegii romaneHermann si DorotheaDivanul occidental-oriental). Pasionat de teoria artelor si de stiinte, indeosebi de optica, geologie si botanica, autor al unei corespondente bogate, Goethe reuneste in opera sa trasaturi ale miscarii Sturm und Drang (pe al carei teoretician, J. G. Herder, il intilneste in perioada studiilor de la Strasbourg) si ale clasicismului de la Weimar. Moare in 1832, la Weimar, la aproape o luna dupa ce incheie Faust II.