Descriere
La inceput, conceptul de inconstient s-a marginit la desemnarea continuturilor refulate sau uitate. Pentru Freud, inconstientul, desi apare deja – cel putin metaforic – ca subiect activ, nu este in esenta nimic altceva decat sediul acestor continuturi uitate si refulate si are doar datorita acestui fapt o importanta practica. Prin urmare, conform acestei viziuni, inconstientul are o natura exclusiv personala, desi pe de alta parte chiar Freud a sesizat ca modul de gandire al inconstientului este arhaico-mitologic.
Fara indoiala, un strat oarecum superficial al inconstientului este personal. Il numim inconstientul personal. Acesta se sprijina insa pe un strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este innascut. Stratul acesta mai adanc constituie asa-numitul inconstient colectiv. M-am oprit la expresia „colectiv" intrucat acest inconstient nu este individual, ci universal, adica, in opozitie cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis continuturi si comportamente care sunt aceleasi la toti indivizii, indiferent de locul nasterii. Acelasi la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura suprapersonala, prezenta in fiecare.
C. G. Jung
***
C. G. Jung
***
* Prezenta editie a volumului intitulat Arhetipurile si inconstientul colectiv, aparut initial ca volumul intai al seriei de Opere complete, revine la numerotarea editiei originale, respectiv 9/1. Cele doua editii sunt identice in ce priveste continutul.
Aidoma oricarui arhetip, si cel al mamei are o varietate aproape nelimitata de aspecte. Mentionez numai cateva forme mai tipice: mama si bunica personala; mama vitrega si mama soacra, orice femeie cu care exista o relatie, cum ar fi doica sau bona, o stramoasa indepartata si Femeia Alba, intr-un sens superior, figurat, zeita, in mod special Maica Domnului, fecioara (ca mama intinerita, de exemplu Demeter si Kore), Sophia (ca mama care e si iubita, eventual si tipul Cybele-Attis sau ca fiica [mama intinerita] care e si iubita; tinta dorintei de mantuire (paradis, imparatia Domnului, Ierusalimul ceresc); in sens mai larg Biserica, universitatea, orasul, tara, cerul, pamantul, padurea, marea si apele statatoare; materia, lumea de jos si luna; in sens mai restrans, ca lacas al nasterii si procrearii, ogorul, gradina, stanca, pestera, pomul, izvorul, fantana adanca, cristelnita, floarea ca recipient (trandafir si lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau cornul abundentei; in sensul cel mai restrans uterul, orice forma gaurita (de pilda piulita); yoni; cuptorul, oala de gatit; ca animal, vaca, iepurele si, in general, animalele care ajuta.
Toate aceste simboluri pot sa aiba un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast.
C. G. Jung
C. G. Jung
Cuvantul sanscrit mandala inseamna „cerc" in sens general. In domeniul practicilor religioase si in psihologie, el denumeste imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate. Structuri plastice de acest fel gasim mai cu seama in budismul tibetan, iar ca figuri de dans, intalnim imagini circulare si in manastirile dervisilor. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan in vise, in anumite stari conflictuale si in schizofrenii. Foarte frecvent contin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui patrat, octogon etc. In alchimie, acest motiv apare sub forma de quadratura circuli. [...] „Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurarii viselor si fantasmelor noastre. Dar se distinge mai ales prin aceea ca este unul dintre cele mai importante din punct de vedere functional. Il putem numi efectiv „arhetipul totalitatii".
C. G. Jung
C. G. Jung
Carl Gustav Jung a fost medic, psiholog si psihiatru elvetian, fondatorul psihologiei analitice.
A facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si, concomitent, de cercetarea experimentala si teoretica. Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud, acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Ruptura cu Freud este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), in care Jung incearca o largire a orizontului de interpretare freudian si o implicita critica a acestuia. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienta clinica.
A facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si, concomitent, de cercetarea experimentala si teoretica. Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud, acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Ruptura cu Freud este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), in care Jung incearca o largire a orizontului de interpretare freudian si o implicita critica a acestuia. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienta clinica.
Cuprins:
I Despre arhetipurile inconstientului colectiv (trad. V. D. Zamfirescu)
II Conceptul de inconstient colectiv (trad. V. D. Zamfirescu)
a. Definitie
b. Semnificatia psihologica a inconstientului colectiv
c. Metoda de demonstrare
d. Un exemplu
a. Definitie
b. Semnificatia psihologica a inconstientului colectiv
c. Metoda de demonstrare
d. Un exemplu
III Despre arhetip cu o speciala considerare a conceptului de anima (trad. V. D. Zamfirescu)
IV Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei (trad. D. Stefanescu)
1. Despre conceptul de arhetip
2. Arhetipul mamei
3. Complexul mamei
A. Complexul matern al fiului
B. Complexul matern al fiicei
a. Hipertrofia elementului matern
b. Supradezvoltarea erosului
c. Identitatea cu mama
d. Apararea in fata mamei
C. Aspectele pozitive ale complexului matern
a. Mama
b. Erosul supradezvoltat
c. Tipul „doar-fiica"
D. Complexul matern negativ
4. Concluzii
mamei (trad. D. Stefanescu)
1. Despre conceptul de arhetip
2. Arhetipul mamei
3. Complexul mamei
A. Complexul matern al fiului
B. Complexul matern al fiicei
a. Hipertrofia elementului matern
b. Supradezvoltarea erosului
c. Identitatea cu mama
d. Apararea in fata mamei
C. Aspectele pozitive ale complexului matern
a. Mama
b. Erosul supradezvoltat
c. Tipul „doar-fiica"
D. Complexul matern negativ
4. Concluzii
V Despre renastere (trad. D. Stefanescu)
Observatie preliminara
1. Forme de renastere
2. Psihologia renasterii 134
A. Experienta transcendentei vietii
B. Transformarea subiectiva
3. Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrand procesul transformarii
Observatie preliminara
1. Forme de renastere
2. Psihologia renasterii 134
A. Experienta transcendentei vietii
B. Transformarea subiectiva
3. Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrand procesul transformarii
VI Despre psihologia arhetipului infans (trad. D. Stefanescu)
1. Introducere
2. Psihologia arhetipului infans
a. Arhetipul ca stare a trecutului
b. Functia arhetipului
c. Caracterul arhetipului de a avea perspectiva
d. Unitatea si pluralitatea motivului copilului
e. Zeul copil si copilul erou
3. Fenomenologia speciala a arhetipului infans
a. Abandonarea copilului
b. Invincibilitatea copilului
c. Hermafroditismul copilului
d. Copilul ca fiinta de inceput si de sfarsit
4. Concluzii
1. Introducere
2. Psihologia arhetipului infans
a. Arhetipul ca stare a trecutului
b. Functia arhetipului
c. Caracterul arhetipului de a avea perspectiva
d. Unitatea si pluralitatea motivului copilului
e. Zeul copil si copilul erou
3. Fenomenologia speciala a arhetipului infans
a. Abandonarea copilului
b. Invincibilitatea copilului
c. Hermafroditismul copilului
d. Copilul ca fiinta de inceput si de sfarsit
4. Concluzii
VII Despre aspectul psihologic al figurii zeitei Kore (trad. D. Stefanescu)
a. Cazul X
b. Cazul Y
c. Cazul Z
a. Cazul X
b. Cazul Y
c. Cazul Z
VIII Contributii la fenomenologia spiritului in basm (trad. V. D. Zamfirescu)
Cuvant inainte
a. Despre cuvantul „spirit"
b. Automanifestarea spiritului in vise
c. Spiritul in basm
d. Simboluri teriomorfe ale spiritului in basm
e. In completare
f. Anexa
g. Incheiere
Cuvant inainte
a. Despre cuvantul „spirit"
b. Automanifestarea spiritului in vise
c. Spiritul in basm
d. Simboluri teriomorfe ale spiritului in basm
e. In completare
f. Anexa
g. Incheiere
IX Despre psihologia figurii trickster-ului (trad. D. Stefanescu)
X Constiinta, inconstient si individuatie (trad. D. Stefanescu)
XI Despre empirismul procesului de individuatie (trad. D. Stefanescu)
Imaginile 1-12
Concluzii
Imaginile 1-12
Concluzii
XII Despre simbolistica mandalei (trad. D. Stefanescu)
Imaginile 1-54
Concluzii
Imaginile 1-54
Concluzii
XIII Mandale (trad. D. Stefanescu)
Bibliografie
Indice de nume
Indice de termeni
Indice de termeni
Traducere de Vasile Dem Zamfirescu, si Daniela Stefanescu
Publicata prima data de Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, Düsseldorf / Germany, 1995