Descriere
DEFINITIA MICROBIOLOGIEI
Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor (mieros in limba latina inseamna"mic", bios inseamna"viata"), adica a tuturor organismelor care nu se vad decat la microscop.
ISTORICUL MICROBIOLOGIEI
Termenul de microb a fost utilizat pentru prima oara in 1878 de catre Sedillot (chirurg la Academia de Stiinte din Paris). Adevarata natura a microbilor a fost descoperita Insa doar in a doua jumatate a secolului XX.
Observarea si descrierea primelor microorganisme au fost facute de catre olandezul Antonie van Leeuwenhoeck (1632-1723) intre 1673-1675, cu ajutorul unui microscop de fabricatie proprie. Le-a denumit"creaturi minuscule", cu forme variate: rotunde (coci), alungite (bastonas), de virgula, spiralate.
Bazele microbiologiei ca stiinta in general si ale microbiologiei medicale in special au fost puse de Louis Pasteur (1822-1895). El a descoperit ciuperca Penicillium glaucum, a studiat procesele de fermentatie ale vinului si a descoperit ca fermentatia se datora anumitor microbi; a introdus sterilizarea care-i poarta numele, pasteuriza rea, folosita si azi pe scara larga in industria alimentara; a preparat vaccinuri pentru prevenirea turbarii, antraxului, holerei gainilor. Impreuna cu Joubert si Chaamberland a prezentat la 29 aprilie 1878 celebra lucrare:"La theorie des germes et ses applications a la medicine et a la chirurgie", lucrare care a prezentat ideile fundamentale ale teoriei microbiene.
Contemporan cu Pasteur a fost Robert Koch (1843-1910). El a descoperit sporul bacilului carbunos, bacilul tuberculozei (BK) si alergia in tuberculoza, vibrionul holeric si calea de transmitere a bolii; a introdus in practica bacteriologica examinarea morfologica a microbilor pe frotiuri fixate si colorate, in cultivarea microbilor a folosit gelatina pentru solidificarea mediilor de cultura si a obtinut primele colonii izolate; teoria germenilor a sintetizat-o sub forma a trei postulate (postulatele lui Robert Koch) In 1882 la sedinta Societatii de Ftiziologie din Berlin si anume: in corpul tuturor bolnavilor de o anumita boala microorganismul care a determinat boala se gaseste raspandit in raport cu simptomele si cu Iezi unile observate; microorganismul se izoleaza din corpul bolnavului si poate fi mentinut in culturi pure pentru studii de laborator; acest microorganism inoculat la un animal receptiv reproduce o infectie experimentala asemanatoare cu cea naturala, putand fi reizolat din corpul animalului infectat. Pentru activitatea sa in acest domeniu a primit premiul Nobel pentru fiziologie si medicina in 1905.
Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor (mieros in limba latina inseamna"mic", bios inseamna"viata"), adica a tuturor organismelor care nu se vad decat la microscop.
ISTORICUL MICROBIOLOGIEI
Termenul de microb a fost utilizat pentru prima oara in 1878 de catre Sedillot (chirurg la Academia de Stiinte din Paris). Adevarata natura a microbilor a fost descoperita Insa doar in a doua jumatate a secolului XX.
Observarea si descrierea primelor microorganisme au fost facute de catre olandezul Antonie van Leeuwenhoeck (1632-1723) intre 1673-1675, cu ajutorul unui microscop de fabricatie proprie. Le-a denumit"creaturi minuscule", cu forme variate: rotunde (coci), alungite (bastonas), de virgula, spiralate.
Bazele microbiologiei ca stiinta in general si ale microbiologiei medicale in special au fost puse de Louis Pasteur (1822-1895). El a descoperit ciuperca Penicillium glaucum, a studiat procesele de fermentatie ale vinului si a descoperit ca fermentatia se datora anumitor microbi; a introdus sterilizarea care-i poarta numele, pasteuriza rea, folosita si azi pe scara larga in industria alimentara; a preparat vaccinuri pentru prevenirea turbarii, antraxului, holerei gainilor. Impreuna cu Joubert si Chaamberland a prezentat la 29 aprilie 1878 celebra lucrare:"La theorie des germes et ses applications a la medicine et a la chirurgie", lucrare care a prezentat ideile fundamentale ale teoriei microbiene.
Contemporan cu Pasteur a fost Robert Koch (1843-1910). El a descoperit sporul bacilului carbunos, bacilul tuberculozei (BK) si alergia in tuberculoza, vibrionul holeric si calea de transmitere a bolii; a introdus in practica bacteriologica examinarea morfologica a microbilor pe frotiuri fixate si colorate, in cultivarea microbilor a folosit gelatina pentru solidificarea mediilor de cultura si a obtinut primele colonii izolate; teoria germenilor a sintetizat-o sub forma a trei postulate (postulatele lui Robert Koch) In 1882 la sedinta Societatii de Ftiziologie din Berlin si anume: in corpul tuturor bolnavilor de o anumita boala microorganismul care a determinat boala se gaseste raspandit in raport cu simptomele si cu Iezi unile observate; microorganismul se izoleaza din corpul bolnavului si poate fi mentinut in culturi pure pentru studii de laborator; acest microorganism inoculat la un animal receptiv reproduce o infectie experimentala asemanatoare cu cea naturala, putand fi reizolat din corpul animalului infectat. Pentru activitatea sa in acest domeniu a primit premiul Nobel pentru fiziologie si medicina in 1905.