Descriere
F. Scott Fitzgerald este autorul romanului Marele Gatsby, „al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise, de James Joyce” (The Washington Post)
Ca si Marele Gatsby, Cei frumosi si blestemati este o poveste despre America anilor’20, o epoca tumul-tuoasa in care arta, dragostea si banii sint aproape invariabil insotite de ambitii nebunesti, talente irosite si esecuri ireparabile, cind consumul nemasurat de alcool si stralucirea vietii de noapte devin adevaratul crez al unei generatii. Anthony Patch, figura centrala a romanului, este un tinar sofisticat, cu studii la Harvard, pe care aburii alcoolului il vor transforma intr-o„epava josnica si dezgustatoare”. Episodul nefericitei casatorii cu Gloria– despre care s-a spus ca ar fi inspirat din povestea reala de dragoste a lui Fitzgerald si a Zeldei Sayre– se incheie cu prabusirea celor doi in abisul degradarii fizice si morale, un moment ce aminteste cu amaraciune de stralucirea risipita si tineretea distrusa.
„Cei frumosi si blestemati este, printre altele, un studiu al vietii conjugale - o schita in nuante intunecate de sepia. Egoisti, dar fermecatori, Anthony si Gloria ar putea sa se indrepte spre cariere de succes in literatura si cinematografie. Cuplul lor radiaza o stralucire aparte, insa, pentru ca nici unul din ei nu este inzestrat cu scinteia care ar face din aceasta stralucire o flacara creatoare, nimbul care ii inconjoara paleste, se intuneca si dispare. Poate ca acesta este rezultatul concluziei amare a lui Fitzgerald ca aura unor asemenea oameni este un dar otravit daca nu conduce la o capodopera, asa cum este romanul de fata.” (The New York Times)
Ca si Marele Gatsby, Cei frumosi si blestemati este o poveste despre America anilor’20, o epoca tumul-tuoasa in care arta, dragostea si banii sint aproape invariabil insotite de ambitii nebunesti, talente irosite si esecuri ireparabile, cind consumul nemasurat de alcool si stralucirea vietii de noapte devin adevaratul crez al unei generatii. Anthony Patch, figura centrala a romanului, este un tinar sofisticat, cu studii la Harvard, pe care aburii alcoolului il vor transforma intr-o„epava josnica si dezgustatoare”. Episodul nefericitei casatorii cu Gloria– despre care s-a spus ca ar fi inspirat din povestea reala de dragoste a lui Fitzgerald si a Zeldei Sayre– se incheie cu prabusirea celor doi in abisul degradarii fizice si morale, un moment ce aminteste cu amaraciune de stralucirea risipita si tineretea distrusa.
„Cei frumosi si blestemati este, printre altele, un studiu al vietii conjugale - o schita in nuante intunecate de sepia. Egoisti, dar fermecatori, Anthony si Gloria ar putea sa se indrepte spre cariere de succes in literatura si cinematografie. Cuplul lor radiaza o stralucire aparte, insa, pentru ca nici unul din ei nu este inzestrat cu scinteia care ar face din aceasta stralucire o flacara creatoare, nimbul care ii inconjoara paleste, se intuneca si dispare. Poate ca acesta este rezultatul concluziei amare a lui Fitzgerald ca aura unor asemenea oameni este un dar otravit daca nu conduce la o capodopera, asa cum este romanul de fata.” (The New York Times)
F. Scott Fitzgerald (1896-1940) s-a nascut in St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, This Side of Paradise (Dincoace de Paradis; Polirom, 2005, 2013) in 1920, an in care s-a casatorit cu Zelda Sayre, ea insasi scriitoare. S-a bucurat de la bun inceput de o imensa popularitate, dar si de recunoastere critica, fiind considerat unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai „generatiei pierdute”. Capodopera sa, The Great Gatsby (Marele Gatsby; Polirom, 2002, 2007, 2011, 2013, 2017), a aparut in anul 1925. Urmatorul mare roman, Tender Is the Night (Blindetea noptii; Polirom, 2001, 2009, 2016), a fost publicat in 1934. In 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat Marele Gatsby drept al doilea mare roman de limba engleza al secolului XX, dupa Ulise de James Joyce. Fitzgerald a mai scris The Beautiful and Damned (Cei frumosi si blestemati, 1922; Polirom, 2008, 2012, 2018) si The Love of the Last Tycoon (Dragostea ultimului magnat, publicat postum, in 1941; Polirom, 2010, 2015). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (Povestiri din epoca jazzului, 1922), All the Sad Young Men (Toti acesti tineri tristi, 1926; Polirom, 2014), Babylon Revisited and Other Stories (publicat in 1960 si tradus in colectia „Biblioteca Polirom” cu titlul Un diamant cit Hotelul Ritz si alte povestiri, 2006, 2013). La Editura Polirom a mai aparut volumul de povestiri Strania poveste a lui Benjamin Button si alte intimplari din epoca jazzului (2009, 2014); proza care a inspirat titlul volumului a stat la baza unei celebre ecranizari, distinsa cu trei Premii Oscar, trei Premii BAFTA si cinci nominalizari la Globul de Aur.