Confesiuni. Amintiri. Nostalgii - Tatiana Margescu

 

Inca din copilarie mi-au placut obiectele de arta lucrate manual: mic mobilier marchetat sau sculptat, vaze, casete, tablouri sau covoare de pret. Imi aduc aminte ca, plimbandu-ma cu mama pe Calea Victoriei, intr-un ajun de Martisor, pe o vreme insorita si relativ calda pentru acel anotimp, m-am oprit in fata unui magazin in care se vindeau obiecte mici din portelan de Meissen, Saxa, Limoges, Herend, Pforzheim sau Rosenthal, admirand obi-ectele de care erau legate snururi alb-rosii. Aveam in jur de 8-9 ani si am rugat-o pe mama sa intram in magazin.
Dorinta mi-a fost satisfacuta, iar mama a crezut ca o sa ma indrept spre un mic bibelou (foarte la moda in acea vreme) reprezentand un pisoias sau un catelus. Am stiut imediat ce-mi doream si anume o mica garnitura formata din doua piese: o mica vaza insotita de o bomboniera, ambele de culoare ivoire, pe care erau delicat pictate mici floricele rosé, respectiv bleu-pal.