Descriere
"Discursul" lui Descartes se numara printre capodoperele secolului al XVII-lea, opere ce au pus bazele noii filosofii, intemeiata pe ratiune si experienta.
"Discursul" inaugureaza inceputul rationalismului in filosofia moderna, in lupta contra misticismului si teologismului, pentru triumful gandirii libere.
Rene Descartes a ales limba poporului, franceza, pentru a-si scrie opera datorita conceptiei sale ce considera ca "ratiunea este, in mod firesc, egala la toti oamenii", si daca fiecare om putea sa-si conduca ratiunea, avea posibilitatea de a cunoaste adevarul.
Una din ideile principale ale "Discursului" este accea conform careia adevarul nu poate fi dacat unul singur, pentru ca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema.
Nemultumit de stiintele studiate in tinerete, si in particular de filosofia scolastica, care nu ii putea oferi evidenta "adevarurilor" pe care le sustinea, Descartes ia hotararea sa caute singur adevarul, "in sine insusi" sau "in marea carte a lumii".
Plecand de la aceste consideratii asupra filosofiei vremii sale, In Descartes se naste ideea restructurarii stiintei, daramand intregul edificiu, ca apoi sa recladeasca totul pe principii noi. Pentru a realiza acest lucru, era nevoie de o metoda, pe care Descartes a gasit-o in matematica.
Era vorba de stiinta adevarurilor clare, evidente si distincte. Prin urmare, Descartes va incerca sa aplice metoda matematica la intreaga cunoastere, deci o metoda matematica "universala".
Pe aceeasi treapta cu Descartes se vor situa si alte figuri celebre ale secolui al XVII-lea, si anume Galilleo Galilei, Hobbes si Leibniz.
Insa incercarile acestora si ale celorlalti savanti contemporani cu ei, de a fonda o matematica universala, care sa poata explica orice, sufera de neajunsurile ideii de a fundamenta totul strict pe relatii cantitative si rezolvabile pe cale matematica.
Demonstrand necesitatea unei metode, pentru a putea intelege adevarul, Descartes arata in lucrarea sa ce intelege prin metoda: "acele reguli certe si usoare pe care oricine le va urma fara a se abate de la ele, nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si fara a risipi de prisos sfortarile spiritului, ci sporind necontenit in mod treptat stiinta, va ajunge la cunoasterea adevarata a tuturor lucrurilor pentru care va fi capabil…"