Descriere
Cele sase tapiserii reprezentind Doamna si licornul, pastrate la Musee National du Moyen-Age de la Cluny, Paris, sint cunoscute in toata lumea, insa despre oamenii care le-au creat, in Evul Mediu tirziu, se cunosc foarte putine lucruri.
Se crede ca au fost comandate de un nobil francez, Jean Le Viste, iar la moartea sa, in 1500, acestea au trecut in proprietatea fiicei sale, Claude. Insa numele artistului care a proiectat tapiseriile este necunoscut, iar atelierul unde au fost executate nu poate fi localizat cu precizie. Tracy Chevalier transpune putinele date cunoscute intr-o admirabila poveste, emotionanta si convingatoare, cu personaje bine conturate si realiste. Fiecare dintre tapiseriile realizate de-a lungul povestirii este intitulata dupa simtul pe care il descrie (Gustul, Pipaitul, Mirosul, Auzul, Vazul). Cea de-a sasea tapiserie, care fie ca incepe, fie ca incheie ciclul, este cunoscuta, dupa cuvintele tesute in ea, sub titlul Mon Seul Desir.
Tracy Chevalier s-a nascut in 1962 si a copilarit in Washington. Paraseste Statele Unite in 1984, stabilindu-se in Anglia. Dupa ce lucreaza citiva ani ca redactor, obtine masteratul in literatura la University of East England. Debuteaza in 1997 cu romanul Albastru pur, care s-a bucurat imediat de un succes rasunator. Doi ani mai tirziu ii apare Fata cu cercel de perla, considerat de Publisher’s Weekly „un fenomen editorial” si care atinge in scurt timp cifra-record de un milion de exemplare. In anul 2000, lantul de librarii Barnes & Noble ii acorda premiul pentru una dintre cele mai bine vindute carti in S. U. A. Romanul este recompensat cu premiul cititorilor revistelor People, Time si Elle. In anul 2001 publica un al treilea roman, Ingeri cazatori, fresca a Angliei edwardiene, aflat luni intregi pe lista de bestselleruri din Anglia si S. U. A. Au urmat, printre altele, Ultima fugara (2013) si La marginea livezii (2016). Tracy Chevalier a adus un suflu nou romanului de atmosfera, in care reconstituirea istorica ii fascineaza pe cititorii de toate gusturile, de la rafinati pina la adolescenti.