Descriere
Poezia este anticipare, deschidere spre... Deopotriva recapitulare a existentei si anticipare a ceea ce ne mai este dat sau a dorintei. Ea are mereu de platit vama acestei tensiuni inevitabile.
Este o poezie a cautarii, a reintregirii de sine prin iubire, a lipirii celor doua parti despartite ale sufletului si ale trupului, ca in mitul antic. Vocativul este aici in-vocare, chemare si implorare catre divinitatile iubirii, descantec pentru a implini aceasta uniune. Cantec de dragoste care are nevoie de ecou.
Volumul Ramonei Muller arata un poet autentic, cu antene ultra-sensibile de a capta nelinistile vietuirii ca dragoste, si capabil de a trece in litera fiorul duratei, caci scrisul invie: "alege o stea / hingherii asteapta / eu te scriu / inca". - Christian Craciun
Este o poezie a cautarii, a reintregirii de sine prin iubire, a lipirii celor doua parti despartite ale sufletului si ale trupului, ca in mitul antic. Vocativul este aici in-vocare, chemare si implorare catre divinitatile iubirii, descantec pentru a implini aceasta uniune. Cantec de dragoste care are nevoie de ecou.
Volumul Ramonei Muller arata un poet autentic, cu antene ultra-sensibile de a capta nelinistile vietuirii ca dragoste, si capabil de a trece in litera fiorul duratei, caci scrisul invie: "alege o stea / hingherii asteapta / eu te scriu / inca". - Christian Craciun
Viata este pasiunea mea, de aceea va invit sa traim cuvintele si sa cernem emotiile dintr-un cotidian concret! "La inceput a fost Cuvantul" si, poate, Dumnezeu a creat Poetul pentru a continua cuvintele... - Ramona Muller
Fragment din volumul de poezii "Dumnezeu in vocativ" de Ramona Muller:
"omul acela
care-si leaga sireturile anilor
este cel care a pus in lesa timpul
dupa ce a imblanzit
secolele dinainte de Hristos
sa indraznesti sa iti porti moartea pe umeri
pana cand
acupunctura albastra va composta
mucegaiul nuferilor
tortura
ca o teama
ca o foame
ca un frig
daca Dumnezeu nu tranteste usi
iti poti restarta sufletul
macar pe jumatate
cu o intentie intreaga
omul acela se prabuseste cautand
unitatea de masura
a caderilor vinovate de indiscretie
la ora credintei dantela rosie se consuma
in ratii mici
masticabile in cariile timpului calcifiate
eu
tu
si omul acela
din noi"
care-si leaga sireturile anilor
este cel care a pus in lesa timpul
dupa ce a imblanzit
secolele dinainte de Hristos
sa indraznesti sa iti porti moartea pe umeri
pana cand
acupunctura albastra va composta
mucegaiul nuferilor
tortura
ca o teama
ca o foame
ca un frig
daca Dumnezeu nu tranteste usi
iti poti restarta sufletul
macar pe jumatate
cu o intentie intreaga
omul acela se prabuseste cautand
unitatea de masura
a caderilor vinovate de indiscretie
la ora credintei dantela rosie se consuma
in ratii mici
masticabile in cariile timpului calcifiate
eu
tu
si omul acela
din noi"