Descriere
Femeile frumoase care au marcat destinul dinastiei romane - Dan-Silviu Boerescu
Dintre toți Regii și Principii României, Carol al II-lea, se știe, a avut biografia sentimentală cea mai complicată. În general, în afara apetitului său priapic pentru sex, istoria oficială reține numele celor trei soții ale sale: Zizi Lambrino (căsătorie morganatică, nerecunoscută oficial de Casa Regală, copilul născut din relație neproducând efecte dinastice), Principesa Elena a Greciei (mama viitorului Rege Mihai I, moștenitorul Tronului) și Elena Lupescu (pasiunea devastatoare și singura femeie care a reușit să-l „disciplineze” și să-i satisfacă poftele pe termen lung). Dincolo de acestea, o serie lungă de amante mai mult sau puțin ocazionale, de la prostituate agățate seara pe stradă la fete de condiție bună care i-au intrat mai sau mai puțin întâmplător în vizor, adesea fiindu-i servite pe tavă de apropiați.
Principii sunt și ei bărbați și nu întotdeauna neapărat în primul rând bărbați de stat – așa cum bunăoară a fost Carol I. Nu puține sunt femeile frumoase care au marcat sau ar fi putut marca destinul Dinastiei…
‒ Olga Nikolaevna, fiica Țarului, un flirt eșuat
‒ Apocalipsa erotică a Prințului Carol după despărțirea de Zizi Lambrino
‒ Ella Filitti – „Păsărica”
‒ Maria Martini, mama „Prințului Silviu”?
‒ Mirella Marcovici, alintată „Mica țigăncușă”
‒ Elena Marcheș-Sabie, frumoasa din Bistrița
‒ Ștefania Riegler-Bălăceanu, mama lui Constantin Bălăceanu-Stolnici
‒ „Foamea Neagră” și poveștile lui Gavrilă Marinescu, polițaiul care făcea rost de „fete” din Sărindar și nu numai
‒ Ioana Dumitrescu Doletti și o răpire ca-n filme în anii ʼ30
‒ „Lulu” Irina Malaxa, iubirea pierdută a lui Mihai I
‒ Rebecca, prima logodnică a fostului Principe Nicolae
‒ O enigmă: Nicoleta Cîrjan
‒ Alina-Maria Binder, nou sosită în familie
COLECȚIA REGALĂ (25 VOLUME)
Istoria modernă a României (1866-1947 și, în fapt, până în prezent) este imposibil de înțeles fără analiza istoriei Casei Regale a României, ale cărei personaje, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac și jumătate al Principatelor, Regatului și – vai! – Republicii Populare/Socialiste sau, revenind în vâltoarea clipei, al unei Românii fără de noimă și identitate precisă, parcă mereu pierdută în caruselul european și mondial.
Fără contribuția novatoare a Casei Regale nu se știe când și cum România ar fi putut trece din feudalismul întârziat direct în epoca modernă, cum fără acțiunile inspirate și deciziile înțelepte luate (uneori, contra inimii și a glasului sângelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand și Regina Maria) niciodată nu s-ar fi putut înfăptui, la 1 Decembrie 1918, unica Românie Mare.
Recunoscând rolul istoric jucat de cele cinci generații ale Familiei Regale a României, nu putem să le negăm acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternității!), de ființe învestite nu doar cu prerogativele dinastice ci și cu atributele lor pur umane, care au creionat și personalitățile puternice ale unor ființe adesea pătimașe și chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus să le idealizăm în vreun fel. Din amalgamul de trăsături, uneori destul de greu de armonizat, au reieșit figuri luminoase, fascinante și, în ciuda locurilor comune livrești, absolut surprinzătoare. Vă invităm să le devoalăm împreună în filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale cărților din Colecția REGALĂ!
Principii sunt și ei bărbați și nu întotdeauna neapărat în primul rând bărbați de stat – așa cum bunăoară a fost Carol I. Nu puține sunt femeile frumoase care au marcat sau ar fi putut marca destinul Dinastiei…
‒ Olga Nikolaevna, fiica Țarului, un flirt eșuat
‒ Apocalipsa erotică a Prințului Carol după despărțirea de Zizi Lambrino
‒ Ella Filitti – „Păsărica”
‒ Maria Martini, mama „Prințului Silviu”?
‒ Mirella Marcovici, alintată „Mica țigăncușă”
‒ Elena Marcheș-Sabie, frumoasa din Bistrița
‒ Ștefania Riegler-Bălăceanu, mama lui Constantin Bălăceanu-Stolnici
‒ „Foamea Neagră” și poveștile lui Gavrilă Marinescu, polițaiul care făcea rost de „fete” din Sărindar și nu numai
‒ Ioana Dumitrescu Doletti și o răpire ca-n filme în anii ʼ30
‒ „Lulu” Irina Malaxa, iubirea pierdută a lui Mihai I
‒ Rebecca, prima logodnică a fostului Principe Nicolae
‒ O enigmă: Nicoleta Cîrjan
‒ Alina-Maria Binder, nou sosită în familie
COLECȚIA REGALĂ (25 VOLUME)
Istoria modernă a României (1866-1947 și, în fapt, până în prezent) este imposibil de înțeles fără analiza istoriei Casei Regale a României, ale cărei personaje, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac și jumătate al Principatelor, Regatului și – vai! – Republicii Populare/Socialiste sau, revenind în vâltoarea clipei, al unei Românii fără de noimă și identitate precisă, parcă mereu pierdută în caruselul european și mondial.
Fără contribuția novatoare a Casei Regale nu se știe când și cum România ar fi putut trece din feudalismul întârziat direct în epoca modernă, cum fără acțiunile inspirate și deciziile înțelepte luate (uneori, contra inimii și a glasului sângelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand și Regina Maria) niciodată nu s-ar fi putut înfăptui, la 1 Decembrie 1918, unica Românie Mare.
Recunoscând rolul istoric jucat de cele cinci generații ale Familiei Regale a României, nu putem să le negăm acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternității!), de ființe învestite nu doar cu prerogativele dinastice ci și cu atributele lor pur umane, care au creionat și personalitățile puternice ale unor ființe adesea pătimașe și chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus să le idealizăm în vreun fel. Din amalgamul de trăsături, uneori destul de greu de armonizat, au reieșit figuri luminoase, fascinante și, în ciuda locurilor comune livrești, absolut surprinzătoare. Vă invităm să le devoalăm împreună în filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale cărților din Colecția REGALĂ!