Descriere
In momentul aparitiei romanului Fructele miniei, in 1939, America se lupta cu efectele Marii Crize Financiare. Personajele puse in scena de John Steinbeck, o familie scapatata din Oklahoma, nu au alta solutie decit sa-si lase in urma ferma si sa ia drumul pribegiei, alaturi de citeva animale strinse intr-o masina hirbuita. Un adevarat drum al fagaduintei, calea spre California este calea sperantei, pe care familia Joad o apuca impinsa de gindul la o viata mai buna. Ca in mai toate romanele lui Steinbeck, in spatele unei povesti aproape eroice sta placerea micilor detalii: limbajul plin de culoare, situatiile luate parca dintr-un film mut, hotarirea de neclintit a unui protagonist ce imprima ritmul unei povesti parca fara sfirsit.
„Fructele miniei este cel mai dur, dar si cel mai tandru roman al lui Steinbeck, cu istoria cea mai aspra, dar si cea mai dulce, mai aproape de realism si, pina la urma, cea mai melodramatica, cea mai furioasa, dar si cea mai idilica.” (Time)
„O carte care naste emotii puternice, indignare, furie, mila. Un document al protestului si al compasiunii, ca o poveste ce arde sa fie spusa, ca o carte ce tinjeste dupa cititorul ei.” (The Nation)
John Ernst Steinbeck s-a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. Intre 1918 si 1925 urmeaza, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford. Dupa ce mai multe schite ii sint respinse, Steinbeck debuteaza in 1929 cu un roman, Cupa de aur, al carui protagonist este piratul Henry Morgan. In 1932 publica volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirat din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tirziu, ii apare romanul Catre un zeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul Tortilla, urmate de Batalia (1936) si clasicul Oameni si soareci (1937), ecranizat in repetate rinduri. In 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. Pentru Fructele miniei (1939) i se decerneaza Premiul Pulitzer. In urmatoarele doua decenii publica Nopti fara luna (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul ratacit (1947), Perla (1947), La rasarit de Eden (1952), cartea sa cea mai indragita, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) si Iarna vrajbei noastre (1961). In 1962, in urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane in compania catelului sau, Charley, scrie volumul Eu si Charley descoperim America. In acelasi an i se decerneaza Premiul Nobel pentru Literatura. John Steinbeck a mai scris eseuri (America si americanii), reportaje, scenarii de film (printre acestea numarindu-se si celebrul Viva Zapata). A incetat din viata la 20 decembrie 1968.
„Fructele miniei este cel mai dur, dar si cel mai tandru roman al lui Steinbeck, cu istoria cea mai aspra, dar si cea mai dulce, mai aproape de realism si, pina la urma, cea mai melodramatica, cea mai furioasa, dar si cea mai idilica.” (Time)
„O carte care naste emotii puternice, indignare, furie, mila. Un document al protestului si al compasiunii, ca o poveste ce arde sa fie spusa, ca o carte ce tinjeste dupa cititorul ei.” (The Nation)
John Ernst Steinbeck s-a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. Intre 1918 si 1925 urmeaza, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford. Dupa ce mai multe schite ii sint respinse, Steinbeck debuteaza in 1929 cu un roman, Cupa de aur, al carui protagonist este piratul Henry Morgan. In 1932 publica volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirat din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tirziu, ii apare romanul Catre un zeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul Tortilla, urmate de Batalia (1936) si clasicul Oameni si soareci (1937), ecranizat in repetate rinduri. In 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. Pentru Fructele miniei (1939) i se decerneaza Premiul Pulitzer. In urmatoarele doua decenii publica Nopti fara luna (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul ratacit (1947), Perla (1947), La rasarit de Eden (1952), cartea sa cea mai indragita, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) si Iarna vrajbei noastre (1961). In 1962, in urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane in compania catelului sau, Charley, scrie volumul Eu si Charley descoperim America. In acelasi an i se decerneaza Premiul Nobel pentru Literatura. John Steinbeck a mai scris eseuri (America si americanii), reportaje, scenarii de film (printre acestea numarindu-se si celebrul Viva Zapata). A incetat din viata la 20 decembrie 1968.