Descriere
Creatia verdiana apare consecvent, ciclic in scrierile lui Grigore Constantinescu. Asteptam, in consecinta, din partea domniei sale o monografie moderna despre Verdi, care lipsea din muzicologia romaneasca. Avem acum un volum destinat unui public larg, util, in egala masura, cititorului specializat si melomanului. Stim cu totii cat este de dificil de a realiza asa ceva. Proportia justa intre informatia exacta, stiintifica si tonul accesibil nu pare insa a fi greu de gasit de catre Grigore Constantinescu.
Totul porneste de la ideea atractiva care construieste cartea. Tocmai avand in vedere zecile de monografii pe tema Verdi si provocarea de a scrie o alta, autorul alege traseul literar (in locul unuia cronologic) in prezentarea operelor. De altminteri, ordinea cronologica e „restabilita” intr-o anexa finala, cuprinzand toate creatiile verdiene si succinte date despre premiere. insa pana acolo, cititorul e rapid captivat de „intalnirile” compozitorului cu repere literare. Dupa Primii ani de cariera (Debutul... si esecul, Semnul gloriei, in cautarea subiectelor istorice), incep capitolele intalnirilor stimulatoare cu Victor Hugo, inspiratoare cu Friedrich Schiller. Un Intermezzo, Rugaciunea de reculegere, se ocupa de muzicile vocal-simfonice, desigur de Recviem in primul rand. Si apoi intalnirile continua: cu spaniolii preferati, cu francezi contemporani, cele ratate cu George Gordon Byron, cea cu exoticul imaginar. Spre final, cunoscutele Evadari din lumea operei ale lui Verdi si, triumfal, intalnirile ideale cu William Shakespeare.
Viziunea de ansamblu se rotunjeste in acest fel, urmarind in principal temele literare care traverseaza pasager sau insistent creatia verdiana. Rezulta o coerenta neostentativa a ansamblului operelor verdiene. in plus, reiese cu limpezime si acel ideal romantic de fuziune a muzicii cu literatura, in versiune verdiana. Si, in ultima instanta, traversam operele lui Verdi ghidati de un fin cunoscator, caruia ii face mare placere sa ne indrume. (Valentina Sandu-Dediu)
Totul porneste de la ideea atractiva care construieste cartea. Tocmai avand in vedere zecile de monografii pe tema Verdi si provocarea de a scrie o alta, autorul alege traseul literar (in locul unuia cronologic) in prezentarea operelor. De altminteri, ordinea cronologica e „restabilita” intr-o anexa finala, cuprinzand toate creatiile verdiene si succinte date despre premiere. insa pana acolo, cititorul e rapid captivat de „intalnirile” compozitorului cu repere literare. Dupa Primii ani de cariera (Debutul... si esecul, Semnul gloriei, in cautarea subiectelor istorice), incep capitolele intalnirilor stimulatoare cu Victor Hugo, inspiratoare cu Friedrich Schiller. Un Intermezzo, Rugaciunea de reculegere, se ocupa de muzicile vocal-simfonice, desigur de Recviem in primul rand. Si apoi intalnirile continua: cu spaniolii preferati, cu francezi contemporani, cele ratate cu George Gordon Byron, cea cu exoticul imaginar. Spre final, cunoscutele Evadari din lumea operei ale lui Verdi si, triumfal, intalnirile ideale cu William Shakespeare.
Viziunea de ansamblu se rotunjeste in acest fel, urmarind in principal temele literare care traverseaza pasager sau insistent creatia verdiana. Rezulta o coerenta neostentativa a ansamblului operelor verdiene. in plus, reiese cu limpezime si acel ideal romantic de fuziune a muzicii cu literatura, in versiune verdiana. Si, in ultima instanta, traversam operele lui Verdi ghidati de un fin cunoscator, caruia ii face mare placere sa ne indrume. (Valentina Sandu-Dediu)