Descriere
„Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu” (Isaia 7, 14). 'Alma si Parthenos, un nou punct de vedere exegetico-lingvistic - Christophe Rico
In jurul anului 735 i. d. Hr., o coalitie de doua armate ameninta cetatea sfanta a Ierusalimului cautand sa inlature dinastia davidica. In fata acestui pericol iminent, Ahaz, regele lui Iuda, este cuprins de o mare neliniste. Profetul Isaia vine atunci si-i anunta aceasta profetie: „Iata, alma῾ va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel” (Is. 7, 14).
Care este sensul acestui cuvant alma῾? Este vorba de o „fecioara”, asa cum l-au inteles inca din vechime traducatorii Septuagintei redandu-l in greaca cu parthenos – ceea ce a permis apoi Evangheliei dupa Matei sa aplice aceasta profetie nasterii feciorelnice a lui Iisus Hristos (cf. Mt. 1, 23) –, sau de o „fata tanara”, dupa cum sustin majoritatea exegetilor protestanti?
Referitor la traducerea acestui termen ebraic s-au scris, fara indoiala, mai multe comentarii decat la oricare alt verset din Vechiul Testament. Studiul semantic al acestui cuvant, analiza exegetico-lingvistica a textului biblic si traducerea comentariilor ebraice, putin cunoscute si uneori inedite, ofera un argument important in favoarea traducerii sale cu „fecioara”, conform interpretarii mesianice a profetiei lui Isaia de catre Septuaginta si Evanghelia dupa Matei, reluata apoi de Sfintii Parinti si intreaga traditie a Bisericii.
Care este sensul acestui cuvant alma῾? Este vorba de o „fecioara”, asa cum l-au inteles inca din vechime traducatorii Septuagintei redandu-l in greaca cu parthenos – ceea ce a permis apoi Evangheliei dupa Matei sa aplice aceasta profetie nasterii feciorelnice a lui Iisus Hristos (cf. Mt. 1, 23) –, sau de o „fata tanara”, dupa cum sustin majoritatea exegetilor protestanti?
Referitor la traducerea acestui termen ebraic s-au scris, fara indoiala, mai multe comentarii decat la oricare alt verset din Vechiul Testament. Studiul semantic al acestui cuvant, analiza exegetico-lingvistica a textului biblic si traducerea comentariilor ebraice, putin cunoscute si uneori inedite, ofera un argument important in favoarea traducerii sale cu „fecioara”, conform interpretarii mesianice a profetiei lui Isaia de catre Septuaginta si Evanghelia dupa Matei, reluata apoi de Sfintii Parinti si intreaga traditie a Bisericii.