La dimension humaine de l'histoire - Laurentiu Vlad

9789736119248
Autor: Laurentiu Vlad
Editura: Institutul European
Anul aparitiei: 2012
19%
in stoc
Pret vechi: 43.35 lei
35.02 lei
Discount: 8.33 lei (19%)
+

Descriere

La dimension humaine de l'histoire - Laurentiu Vlad 
 
Trop lucide et trop modeste assurement, il n'a pas cherche a mettre en valeur la singularite de sa demarche. De fait, s'il ne manque jamais de signaler les apports qui vont dans le sens de ses convictions et aussi de ses inquietudes, il apparait, il m'apparait, dans le petit concert des universitaires de son pays et de son temps, comme un homme sinon isole, du moins comme un chercheur qui a dű constamment travailler et ecrire pour faire entendre, comme on le dit si bien aujourd'hui, sa 'difference'. Sans doute a-t-il su tirer profit, avec l'intelligence et la generosite que je me plaisais a signaler au debut, de cette situation, en accordant a ses etudiants une attention et un devouement remarquables. Il est significatif, et aussi emouvant, de le voir sauver de l'oubli un disciple roumain de Paul Hazard, Dumitru Popovici, professeur a l'Universite de Cluj-Napoca [...]. Il entend aussi rendre hommage aux travaux de son collegue qui l'a precede dans un comparatisme proche de ses idees et de sa sensibilite, Ion Zamfirescu. Il plaide dans le premier article donne a Synthesis pour une 'humanisation de l'Histoire', souhait qu'il reformule au debut de son Humanisme, Baroque Lumieres: l'exemple roumain. On comprend a demi-mot la portee de ce souhait, a savoir aller vers un authentique humanisme. Mais l'on doit se souvenir qu'il a ecrit la majeure partie de ses etudes en un temps oů triomphaient une pensee normalisee et un pręt-a-penser qui invoquait des principes scientifiques pour divulguer de trop commodes simplifications. Aussi faut-il chercher dans un de ses derniers articles, 'Le Comparatisme et l'esprit europeen' l'expression libre et entiere de son ideal de chercheur: un humanisme ouvert sur un 'projet europeen'. Mais avant de parvenir a l'elaboration d'un 'homo europaeus', il remarquait avec pertinence qu'il fallait 'traiter patiemment les maladies de notre imaginaire agresse par le totalitarisme'. C'est a cette tache necessaire et exaltante que s'adonnait Alexandru Dutu quand la mort l'a saisi.
Daniel-Henri Pageaux
Volumul de fata si-a propus sa aduca in prim-plan cateva date cu privire la destinul intelectual al lui Alexandru Dutu, dar si cu privire la felul in care a fost perceputa opera sa savanta. Nu este un omagiu, asa cum se face adesea pentru cei disparuti, ci o analiza atenta a diverselor fatete si sugestii pe care textele profesorului le-au izvodit.
De asemenea, acest volum este expresia unei stari de spirit, aceea a relatiei dintre magistru si discipol. De aceea gasim in paginile sale contributii ale mai multor generatii de cercetatori si profesori. Sunt mai intai unii dintre colegii si prietenii apropiati ai lui Alexandru Dutu (din Franta, Grecia, Noua Zeelanda, Romania, Statele Unite ale Americii – Mircea Anghelescu, Roxane D. Argyropoulos, Paschalis M. Kitromilides, Paul E. Michelson, Daniel-Henri Pageaux, Norman Simms, Anna Tabaki, Alexandru Zub). Apoi sunt altii care in anii ’80 si ’90 ai veacului trecut, fie au avut ocazia sa-i cunoasca opera luand contact cu ea in scolile istorice de la Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, sa o comenteze cu umilitate, fie pur si simplu profesorul le-a fost conducator de doctorat ori membru in comisiile pentru obtinerea titlului (Mirela-Luminita Murgescu, Simona Nicoara, Toader Nicoara, Alexandru-Florin Platon, Madalina Vartejanu-Joubert, Laurentiu Vlad). In fine, sunt si cativa tineri ce au audiat ca studenti ori cercetatori asistenti cursurile lui Alexandru Dutu la Universitatea din Bucuresti sau l-au cunoscut pur si simplu din scris ori din istoriile pe care a doua generatie evocata aici le-a adus la lumina (Iuliana Conovici, Nicolae Mihai).
Contributori:
Mircea Anghelescu; Roxane D. Argyropoulos; Iuliana Conovici; Paschalis M. Kitromilides; Paul E. Michelson; Nicolae Mihai; Mirela-Luminita Murgescu; Simona Nicoara; Toader Nicoara; Daniel-Henri Pageaux; Alexandru-Florin Platon; Norman Simms; Anna Tabaki; Madalina Vartejanu-Joubert; Laurentiu Vlad; Alexandru Zub.