Descriere
Noua programa de limba si literatura romana si noile manuale pentru invatamantul liceal pun in fata profesorilor si a elevilor probleme de continut si metodice cu totul noi, care necesita o rapida adaptare a metodologiei didactice la obiectivele specifice prin care se realizeaza continuturile propuse.
Manualele pentru clasa a X-a, focalizate asupra dezvoltarii prozei, poeziei si dramaturgiei in literatura romana, aduc in atentie un set de concepte operationale derivate din terminologia fundamentala a literaturii, prin care se explica mecanismul functionarii textului lilerar, al constituirii discursului narativ si a discursului liric, se expliciteaza rolul instantelor comunicarii poetice si narative si se valorifica efectele artistice produse de acestea in spatiul literar. Noile manuale contin opere fundamentale din lileratura romana, pe care se aplica o terminologie teoretica destul de pretentioasa, ramasa insa uneori exterioara creatiei literare, neaplicata si neinclusa in lextul literar la care se conexeaza. Exista, de aceea, in practica didactica, tendina ca studiul textului literar sa ramana intrucatva paralel cu studierea notiunilor de teorie literara, sa nu se intersecteze aceste doua laturi ale receptarii literare, cu efecte benefice asupra intelegerii textului literar si a valorii cognitive, etice si estetice propuse de aceasta.
In aceasta situatie, redactarea unui indreptar pentru manualele alternative de la clasa a X-a a intampinat, trebuie sa o recunoastem, dificultati majore. In primul rand un efort sustinut a fost necesar pentru unificarea, pc cat a fost posibil, a terminologiei literare din domeniul naratologiei, al liricii moderne si al dramaturgiei, destul de diferita de la o scoala literara la alta, avand in vedere ca autorii de manuale alternative au optat uneori pentru una sau alta dintre acestea. S-a insistat in primul rand asupra mecanismului prin care se produce textul literar, prin functia iconica si de reprezentare a cuvantului, proces de maree utilitate in activitatea didactica, intrucat explica elevului modul cum realul se transfera in spatiul imaginar si cum, la randul lui, cuvantul si textul literar produc spatiul fictional specific literaturii. Intr-un prim capitol al cartii se definesc si se explica instantele narative, folosindu-se clasificarile cele mai operante, privitoare la tipurile de naratori si de personaje, la receptivitatea cititorului, la relatiile ce se instituie intre istorie sau fabula si discurs, la integrarea notiunilor de timp si spatiu in naratiune, cu deschideri asupra unor posibile aplicatii practice, cu insistenta pe formarea, in aceasta latura, a competentelor specifice ale elevilor.
Tratarea conceptelor operationale se face la nivel maximal, intrucat elevii pot uneori intalni, in diverse manuale, nuantari si clasificari ce depasesc prevederile curriculare. De aceea, informatia oferita poate fi preluata si in functie de nivelul la care se abordeaza studierea literaturii la diverse filiere, cat si in functie de preferintele elevilor.
Capitolele initale de la poezie si dramaturgie, teoretice, pastreaza in acelasi timp deschideri de aplicabilitate practica asupra analizei operelor literare studiate, acestea fiind speciile cele mai reprezentative din fiecare gen literar, asupra carora se fac aplicatii de cate ori se iveste prilejul. De regula, structura unui capitol consta in prezentarea generala a operei literare studiate, cu detalieri si analize specifice, prilejuite de textele si exercitiile aplicative din fiecare manual, incat, prin diversitatea acestora, se asigura o privire cat mai detaliata asupra diverselor aspecte ale operelor literare supuse atentei. De cate ori s-a ivit posibilitatea, s-a incercat sa se depaseasca abordarea critica de tip scolar, insistandu-se pe o anumita plasticitate a limbajului si pe opinii originale asupra textelor selectate, fiind in acest fel si o invitatie pentru elevi de a se exercita in emiterea de opinii personale.
Adresandu-se in primul rand elevilor si in mod deosebit pentru pregatirea examenului national de bacalaureat, desfasurat dupa o noua programa, analizele literare si interpretarile critice contin insa si o metodica subiacenta, fiind astfel un auxiliar operabil si in organizarea si desfasurarea procesului de predare-invatare de catre profesorii de limba si literatura romana. Capitolele cartii includ, in ordinea programei scolare si a sumarelor celor sapte manuale alternative, basmul cult, povestirea, nuvela, romanul traditional si modern, poezia, dramaturgia, eseuri, selectii din operele criticilor romani. Pentru fiecare din aceste specii literare distincte se realizeaza un eseu introductiv, menit a aduce o viziune de ansamblu si o periodizare adecvata a fenomenului literar in cauza. In analiza acestor opere literare se fac trimiteri catre diversele opinii critice, se prezinta date biobibliografice despre scriitori, se fac aplicatii analitice asupra structurii textelor literare si se releva particularitatile expresive ale fiecaruia.
S-au avut in vedere, in acelasi timp, dezvoltarea unui vocabular bogat al elevilor, a capacitatilor personale de analiza si sinteza, fundamentarea unor pareri proprii asupra textelor, actionandu-se astfel pentru formarea unui limbaj adecvat, critic, de receptare a textului literar. La fel, se stimuleaza interesul elevilor pentru o documentare ampla, pentru a depasi stadiul frazelor lapidare sau al raspunsurilor binare, pentru dobandirea unei informatii bogate in realizarea unui eseu de sinteza, conditii absolut necesare intr-un demers de o vadita complexitate. Stiinta textului ajunge astfel sa fie inteleasa la adevarata ei valoare, ca o modalitate de intelegere adecvata a textelor, a lumii si a realitatii inconjuratoare.