Descriere
,, Cum impaci cariera cu familia?" Cautati pe internet aceasta intrebare. O sa vi se deschida pagini intregi cu posibile raspunsuri.
Si atunci de ce ar mai fi nevoie de o carte care raspunde aceleiasi intrebari? Raspunsul ar fi unul simplist. La un moment dat in viata, pe toti o sa ne preocupe raspunsulla aceasta intrebare.
Si atunci de ce ar mai fi nevoie de o carte care raspunde aceleiasi intrebari? Raspunsul ar fi unul simplist. La un moment dat in viata, pe toti o sa ne preocupe raspunsulla aceasta intrebare.
O sa ne gandim la solutii, atunci cand copiii sunt imposibili, iar sefii si mai imposibili.
O sa incercam sa le ducem pe toate la bun sfarsit, desi oboseala acumulata o sa produca uneori frustrare, alteori adevarate depresii, iar alteori cele mai dulci senzatii de somn.
O sa incercam sa avem macar 10 minute libere intr-o zi in care, dupa preferinte, ori o sa bem o cafea, ori o sa mancam o prajitura, ori o sa ne uitam pe cer, pe pereti, pe geam. Singuri, savurand, posibil, singurul moment al zilei in care nu trebuie sa facem ceva pentru ca trebuie!
Cand mi s-a propus sa scriu aceasta carte, introducerea a fost scurta: "Cine ar putea s-o scrie mai bine?!"
Cu mai multe detalii, interlocutorul meu se referea la o mamica cu mai multe job-uri, care incearca sa tina pe picioare o firma si care are copii.
Trei mai exact.
Unul merge la scoala primara, unulla gradinita, unul abia a invatat
sa mearga.
sa mearga.
Intrebarea e perfect legitima si mi-a fost adresata, repetat, in ultimii 7 ani. Cum fac fata, avand in vedere ca muncesc si ca acasa nu trag chiulul?
Raspunsul insa nu sta in teorii, ci in activitate. Nu imi pun problema cum ma descurc, ci actionez pentru ca trebuie sa ma descurc.
Dar pentru ca scriu o poveste despre cum ma descurc, am inceput sa ma gandesc la lucrurile pe care le fac intr- zi normala si r intra, scrise marunt, pe o pagina A4.
Si chiar mi le notez, ordonat, pe o hartie prinsa intotdeuna intr-un clipboard. Nu ar fi. neaparat necesar, dar e un obiect care inseamna ordine si nu haos, si care vorbeste foarte bine despre
prioritizare.
prioritizare.
Nu iubesc regulile, pentru ca am copilarit fara sa respect vreo regula. Ani de zile mi-a fost greu sa ies din haosul pe care il iubeam si in care singura regula a fost una singura - sa ma duc la gradinita, scoala, facultate si apoi la serviciu.
Pe vremea aceea insa nu aveam copii. Nici nu ma gandeam sa am vreodata un copil. Cat priveste trei copii, imaginatia nu o luase atat de tare razna.
Pe vremea aceea.
Au aparut insa in 2006, 2010, 2012.
A disparut haosul atat in familie si, paradoxal, pentru mine a disparut si haosul controlat din viata profesionala. Si voi incerca sa structurez cum s-a produs disparitia haosului si cum ordinea a devenit cuvantul de baza al vietii mele.
Exact, fara ordine nu este posibil un raspuns pertinent la intrebarea legitima pana la urma: "Cum imbini viata de familie cu cea profesionala?"
Iar despre ordine merita o poveste larga.
Iar despre ordine merita o poveste larga.