Metamorfoze sau Magarul de aur - Lucius Apuleius

 

 

 Nici nu va pot descrie ce pregatiri se facusera acolo: patru eunuci pregatisera un pat pentru noi pe podea, cu perne umflate pe care sa ne asezam; cuvertura era brodata cu aur, iar pe acele perne moi si delicate frumoasa doamna obisnuia sa-si culce capul. Apoi, nevoind sa mai intarzie clipele pline de placere la care visa stapana lor, eunucii au inchis usa camerei si s-au retras. Incaperea avea niste lampi care raspandeau peste tot o lumina clara. Ea si-a scos toate vesmintele, ramanand goala, si, luand lampa cea mai apropiata, a inceput sa unga cu un balsam atat trupul ei, cat si pe al meu, dar mai ales botul. Apoi, m-a sarutat, insa nu asa cum se obisnuieste in bordeluri, urmarind un castig, ci cu toata sinceritatea si puritatea unei mari afectiuni, rostind vorbe ca acestea:
— Numai pe tine te iubesc, numai pe tine te doresc, nu pot trai fara tine…
Imi spunea astfel de lucruri, asa cum fac femeile atunci cand vor sa-si arate iubirea inflacarata. Apoi m-a luat de fraie si m-a culcat pe pat, lucru care nu-mi era cu nimic neplacut, avand in vedere ca ea era o femeie atat de frumoasa, iar eu asa imbuibat cu vin si uns cu balsam parfumat, fiind pregatit pentru ceea ce aveam de facut. Insa nimic nu ma intrista mai mult decat gandul ca nu stiam cum voi putea sa strang in brate cu picioarele mele mari si lungi o doamna asa delicata, cum sa-i mangai cu blandete pielea fina si catifelata cu copitele mele aspre, cum puteam sa-i sarut buzele dulci si purpurii cu botul meu urias, cu dinti ca niste bolovani, sau cum avea sa ma primeasca in ea, cand era atat de tanara si de frageda.
Ma gandeam cu toata seriozitatea ca, daca o raneam in vreun fel, aveam sa fiu aruncat fiarelor. Insa in vremea asta ea ma tot saruta si imi privea chipul cu inflacarare, zicand:
— In sfarsit te am, dragutul meu, porumbelul meu, vrabiuta mea!
Atunci, si-a pus bratele in jurul meu si si-a implinit pofta, incat imi vine sa cred cu adevarat ca si mama Minotaurului a facut asta cu un taur. 
Cand a trecut noaptea, pe care am petrecut-o cu mare placere si somn putin, femeia a mers inainte de revarsarea zorilor la paznicul meu ca sa se tocmeasca pentru inca o noapte, iar el a fost imediat de acord, in parte datorita castigului pe care-l obtinea, si-apoi si pentru a-i gasi stapanului meu un nou mod de a-si petrece timpul. Acesta, dupa ce a aflat toata povestea placerilor amoroase cu care ma desfatam, s-a bucurat nespus si l-a rasplatit pe paznicul meu, vrand sa arate inaintea tuturor ce puteam face. Insa pentru ca nu puteau ingadui ca doamna aceea sa sufere o asemenea rusine, fiind de neam nobil, si pentru ca nu gaseau pe nimeni alta care sa vrea sa se supuna la asa ceva, in cele din urma au obtinut, in schimbul unei sume, o biata femeie care fusese condamnata sa fie mancata de fiare si cu care aveam sa-mi fac acum placerile, in vazul tuturor.