Descriere
Un „portret” al unuia dintre „marii necunoscuti ai culturii romane”, Mircea Popescu, cel caruia, scria Monica Lovinescu, ar trebui sa i se dedice „capitole si carti”, iar Mircea Eliade spera ca, peste timp, „prietenii vor avea grija sa adune intr-un volum macar o parte din aceste studii si articole, caci nu sunt multi italienizanti si comparatisti de statura lui.”