Mostenitorii Securitatii - Marius Oprea

Editia a II-a revazuta si adaugita
Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu” 2018

Ce i-a deosebit pe securisti de restul oamenilor? Cum au ajuns ei sa‑i bata, sa‑i aresteze si chiar sa‑i ucida pe cei citiva care aveau curajul sa spuna ca regele e gol si sa‑i umileasca pe cei care indrazneau sa asculte intr‑o tacere resemnata adevaruri elementare? Formulind raspunsuri la asemenea intrebari si plecind de la propria experienta a contactului cu Securitatea in 1988, Marius Oprea alcatuieste o istorie a transformarilor acesteia de la totalitarism la democratie, cu scopul de a descoperi ceea ce se afla dincolo de amintirea traumatizanta sau de mit. Volumul ofera informatii despre ce s-a ales de mostenirea si mai ales de mostenitorii fostei politii politice comuniste, intr-o incercare de a-i cuantifica reziduurile in lumea in care traim.
„Eroii cartii nu sint doar securistii pe care am avut nefericirea sa-i cunosc direct, ci si activistii fostului partid comunist, ofiterii fostului DSS si informatorii lor, toti cei care reprezinta atazi nu numai «securitatea mea», ci «a noastra, a tuturor». Ei, mostenitorii sistemului comunist si ai politiei politice, ei, zeii de lut ai unui trecut intunecat si ai acestui prezent confuz, sint personajele acestei carti.” (Marius Oprea) 

Marius Oprea (n. 1964, Tirgoviste) a studiat istoria la Universitatea din Bucuresti si este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul si evolutia Securitatii (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat in elaborarea Legii de deconspirare a Securitatii, si a facut apoi parte din echipa de consilieri a presedintelui Emil Constantinescu si a prim‑ministrului Calin Popescu‑Tariceanu, pe probleme de analiza politica, lupta impotriva coruptiei si securitate nationala. A lucrat ca ziarist la revista Cuvintul si a fost corespondent al postului de radio Europa Libera la Bucuresti. A creat, in decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l‑a condus pina in 2010 si unde, in prezent, lucreaza ca sef al Compartimentului de Investigatii Speciale. Este autorul a numeroase articole privind istoria Securitatii, dar a inceput prin a publica o istorie a vechilor carti romanesti (Plimbare pe Ulita Tipografiei, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996). In 2002 a publicat la Editura Polirom Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente: 1949‑1989, premiata drept cea mai buna carte de istorie a anului de catre Asociatia Editorilor din Romania. In acelasi an, la aceeasi editura, a coordonat volumul Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica si a publicat (in colaborare cu Stejarel Olaru) Ziua care nu se uita – 15 noiembrie 1987, Brasov (ed. a II‑a, 2018, in colaborare cu Flori Balanescu si Stejarel Olaru). In 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba si catedrala. 59 de povestiri de la frontiera, urmat, in acelasi an, la Editura Polirom, de Chipul mortii: in dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. In 2008, la Editura Humanitas a aparut sub semnatura sa Adevarata calatorie a lui Zahei. V. Voiculescu si taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securitatii (1948‑1964). Urmeaza, in 2009, volumul de povestiri Sase feluri de a muri, iar in 2012, la Jurnalul National, Adevarata fata a lui Traian Basescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburina (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Romaneasca), Intilnire cu Apostol si Reteta fericirii (aparute in 2012 si 2015 la Editura Grinta). Recent, a publicat Mafia araba in Romania. De la Ceausescu la Iliescu (2016, Editura Corint) si romanele Turma pastorului mut (2016, Editura Polirom) si Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Rasarit (2017, Editura Polirom). A realizat, impreuna cu Nicolae Margineanu, doua filme documentare, Executia si Patru feluri de a muri, ce reflecta preocuparea sa pentru identificarea ramasitelor celor care au fost ucisi de Securitate. S‑a facut cunoscut publicului larg prin actiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist si activitatea lui a fost pe larg reprezentata, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran si Jonas Mercier, si al cartii La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisa de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), aparuta in traducere in Spania si Romania (la Editura Corint).