Descriere
Nexus este ultimul roman din trilogia Rastignirea trandafirie, scrisa de Henry Miller pe parcursul a zece ani, interzisa in Statele Unite ale Americii si publicata la Paris intre 1949 si 1960.
Romanul Nexus (1960), ultimul volum al trilogiei Rastignirea trandafirie, dezvaluie portretul unui scriitor format, care, dupa chinuitoare indoieli si o multime de romane scrise in minte, reuseste in sfirsit sa-si puna ideile pe hirtie. Faptul acesta insa pare sa atraga dupa sine o ruptura cu lumea atit de familiara din primele doua volume: minunatele povesti ale prietenilor autorului, paginile de analiza literara si sociala exista in continuare, sint la fel de pline de spirit si umor, insa in ele se simte o umbra de cinism si de tristete. Nexus este, paradoxal, volumul de ramas-bun al unui romancier aflat inca la inceputul drumului, volumul care ii ofera lui Miller confirmarea destinului sau de scriitor, nelasindu-i astfel nici o alta optiune decit sa continue sa scrie, confruntat in permanenta cu izolarea si responsabilitatea actului de creatie.
„Rastignirea trandafirie este capodopera lui Henry Miller – o descriere detaliata si amuzanta a eforturilor sale, financiare si spirituale, de a deveni scriitor. Insa dincolo de acest aspect, cele trei volume sint pline de povesti despre prietenii sai, despre vecini sau fosti colegi, o umanitate colorata, intr-o verva neobosita, prin intermediul careia Miller reuseste sa recreeze tonul si textura vremurilor de la inceputul secolului XX. Scrisa in stilul lipsit de conventionalism, pe alocuri naturalist, al prozei americane moderne, trilogia contine resurse inepuizabile de umor, mai ales in momentele in care Miller se transforma in obiectul propriilor reflectii. Rastignirea trandafirie incearca sa spuna totul fara teama ca va spune prea mult si autorul ei se situeaza in permanenta de partea vietii si a creativitatii.” (Choice)
„Nimic nu se compara cu Henry Miller in momentele sale de maxima exaltare... Rastignirea trandafirie este cea mai ambitioasa opera a sa si una dintre cele mai bine scrise.” (Norman Mailer).
„Desi milioane de americani nu l-au citit pe Dostoievski si nu i-ar recunoaste numele daca l-ar auzi rostit, totusi milioane intregi descind direct din paginile lui si vin aici, in America…” (Henry Miller).
„Nu, oriunde te-ai rasuci, drumul e blocat. Nu-i nevoie sa-i invocam pe Dumnezeu, pe Diavol sau Soarta.
Dumnezeul intregii Creatii trage un pui de somn in timp ce noi ne dam de ceasul mortii ca sa solutionam marele puzzle.” (Henry Miller)
Dumnezeul intregii Creatii trage un pui de somn in timp ce noi ne dam de ceasul mortii ca sa solutionam marele puzzle.” (Henry Miller)
Henry Valentine Miller (1891-1980) s-a nascut in Yorkville, New York, intr-o familie de origine germana. Si-a petrecut anii de scoala in Brooklyn, intre 1909 si 1924 a incercat sa lucreze in atelierul de croitorie al tatalui sau, a trecut prin greutati, slujbe prost platite, in medii dominate de saracie si mediocritate. Hotarit sa se apuce de scris, la treizeci de ani pleaca la Paris, unde isi petrece urmatorul deceniu. Se imprieteneste cu scriitorul Lawrence Durrell si o cunoaste pe Anaïs Nin, cu care se va si casatori. In 1934 scrie Tropicul Cancerului, un roman cu tenta autobiografica in care povesteste despre primii sai ani la Paris, incercati si aventurosi; devine faimos pentru descrierile sale realiste si cistiga stima unor autori precum T. S. Eliot si Ezra Pound. Desi multi cititori ai romanului sint revoltati de prezenta pasajelor erotice explozive, cartea ajunge celebra. Tot in anii ’30 publica Primavara neagra si Tropicul Capricornului. In 1940, Miller se intoarce in America si se stabileste in Big Sur, California pentru urmatorii douazeci de ani. Scrie alte citeva volume, critice la adresa Americii si de un deosebit umor; din aceasta perioada dateaza si capodopera sa, trilogia Rastignirea trandafirie, alcatuita din Sexus (1949); Plexus (1953) si Nexus (1960). In anii ’60 incep sa-i apara si in America primele romane, iar Miller ajunge peste noapte un idol printre scriitorii americani, pentru stilul aparte si ideile sale ce submineaza preceptele morale foarte stricte ale vremii, precum si formulele scriiturii moderniste.