Descriere
Traducere de Catalin Cioaba si Mircea Flonta
Prefata de Mircea Flonta
Prefata de Mircea Flonta
Prima versiune a acestei scrieri a fost un text pe care Wittgenstein l-a dictat in engleza catorva din studentii sai de la Cambridge, in anul universitar 1934–1935. Cea mai mare parte a manuscrisului a fost rescrisa in germana in toamna anului 1936. Aici Wittgenstein arata, pentru prima data, cum folosirea a ceea ce a numit „jocuri de limbaj“ poate conduce la clarificari esentiale si, pornind de la acestea, la inlaturarea impresiei atat de puternice si persistente ca exista „probleme filozofice“. Textul de fata a precedat in mod nemijlocit si a pregatit elaborarea primei parti a Cercetarilor filozofice, piesa cea mai reprezentativa a filozofiei tarzii a lui Wittgenstein. El se recomanda, asadar, ca o buna introducere pentru intelegerea spiritului cu totul aparte care anima aceasta filozofie.
Este o boala foarte obisnuita si foarte raspandita a mintii sa postulam, in spatele tuturor actiunilor oamenilor, stari ale mintii din care «izvorasc» actiunile. Astfel apar pseudo-explicatii de genul: aceasta actiune izvoraste din caracterul omului, comportarea din caracterul poporului etc. etc. (Ne linisteste sa spunem ceva care are forma unei explicatii.) - Presupune ca cineva ar spune: «Moda se schimba deoarece gustul oamenilor se schimba.» – Iar daca un croitor inventeaza acum o alta croiala a fracului decat in anul precedent, de ce trebuie oare ca ceea ce noi numim schimbarea gustului sau sa nu constea, partial sau in intregime, tocmai in aceea ca el schimba croiala? - Ludwig Wittgenstein
Este o boala foarte obisnuita si foarte raspandita a mintii sa postulam, in spatele tuturor actiunilor oamenilor, stari ale mintii din care «izvorasc» actiunile. Astfel apar pseudo-explicatii de genul: aceasta actiune izvoraste din caracterul omului, comportarea din caracterul poporului etc. etc. (Ne linisteste sa spunem ceva care are forma unei explicatii.) - Presupune ca cineva ar spune: «Moda se schimba deoarece gustul oamenilor se schimba.» – Iar daca un croitor inventeaza acum o alta croiala a fracului decat in anul precedent, de ce trebuie oare ca ceea ce noi numim schimbarea gustului sau sa nu constea, partial sau in intregime, tocmai in aceea ca el schimba croiala? - Ludwig Wittgenstein
LUDWIG WITTGENSTEIN s-a nascut in 1889 la Viena si a incetat din viata in anul 1951 la Cambridge. Viata si activitatea lui s-au desfasurat alternativ in spatiul cultural si intelectual central-european si in cel anglo-saxon. Astazi, Wittgenstein este socotit, alaturi de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi ganditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinerete, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseste instrumentele logicii moderne intr-o incer care originala de analiza a limbajului, a gandirii si a raporturilor lor cu realitatea. Distinctia celebra pe care o face intre a spune si a arata exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. In scrierile mai tarzii, dar mai ales in Cercetari filozofice (aparuta postum), Wittgenstein reuseste ceea ce nici un alt filozof nu pare sa fi realizat: o ruptura radicala cu vechiul sau mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Pe langa Tractatus, singura carte de filozofie publicata in timpul vietii, Wittgenstein a lasat o cantitate enorma de postume, din care face parte si corespondenta sa filozofica.
Dintre scrierile lui Wittgenstein au aparut, in traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditari 2005, 2013), Lectii si convorbiri despre estetica, psihanaliza si credinta religioasa (1993, reeditare 2005), Insemnari postume, 1914–1951 (1995, reeditari 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetari filozofice (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 si Cateva remarci asupra formei logice (2010).