Descriere
Lumea descrisa in Diavoliada si in Ouale fatale este una haotica si halucinanta, in care umorul, ironia, sarcasmul si dramatismul alterneaza sau se intrepatrund, iar fantasticul fuzioneaza cu realul vazut prin filtrul unei constiinte clare si indraznete.
In Ouale fatale, un profesor nebun inventeaza o raza de lumina,„raza vietii”, care, printr-un accident, aduce lumea intr-un cosmar SF populat de struti gigantici si reptile uriase. In Diavoliada, un mediocru angajat al registraturii se trezeste prins, ca intr-o poveste kafkiana, in itele unui cosmar birocratic. Ambele personaje au in comun lupta acerba cu haosul siste-mului, cu un mediu care, incet, dar sigur, denatureaza orice identitate.
Traducere din limba rusa de Tatiana Nicolescu, Izolda Virsta
Note de Mircea Aurel Buiciuc
Mihail Afanasievici Bulgakov, nascut la Kiev in 1891, fiul unui profesor de dogmatica de la Academia de Teologie din oras, absolva stralucit Facultatea de Medicina a Universitatii din Kiev, practicindu‑si, timp de patru ani, profesiunea cu deosebita competenta. Stabilit definitiv la Moscova in 1921, renunta la medicina in favoarea literaturii si publicisticii. De o mare diversitate – foileton, schita, povestire, nuvela, roman, farsa, drama etc. –, scrierile sale au o inconfundabila unitate a viziunii. Contestat adesea cu virulenta de critica vremii – sa nu uitam anii dramatici in care si‑a desfasurat activitatea literara, 1920‑1940 –, a reusit sa publice prea putin in timpul vietii, antologicele naratiuni fantastice Diavoliada si Ouale fatale, precum si romanul Garda alba numarindu‑se printre exceptii. Adevarata glorie a lui Bulgakov este postuma. Pina si capodopera sa, Maestrul si Margareta, la care a lucrat si dupa ce si‑a pierdut vederea, pina in ultima zi a vietii, a aparut in U. R. S. S. abia in 1967, an ce marcheaza inceputul publicarii masive a operelor lui Bulgakov peste granita, inclusiv in Romania.
In Ouale fatale, un profesor nebun inventeaza o raza de lumina,„raza vietii”, care, printr-un accident, aduce lumea intr-un cosmar SF populat de struti gigantici si reptile uriase. In Diavoliada, un mediocru angajat al registraturii se trezeste prins, ca intr-o poveste kafkiana, in itele unui cosmar birocratic. Ambele personaje au in comun lupta acerba cu haosul siste-mului, cu un mediu care, incet, dar sigur, denatureaza orice identitate.
Traducere din limba rusa de Tatiana Nicolescu, Izolda Virsta
Note de Mircea Aurel Buiciuc
Mihail Afanasievici Bulgakov, nascut la Kiev in 1891, fiul unui profesor de dogmatica de la Academia de Teologie din oras, absolva stralucit Facultatea de Medicina a Universitatii din Kiev, practicindu‑si, timp de patru ani, profesiunea cu deosebita competenta. Stabilit definitiv la Moscova in 1921, renunta la medicina in favoarea literaturii si publicisticii. De o mare diversitate – foileton, schita, povestire, nuvela, roman, farsa, drama etc. –, scrierile sale au o inconfundabila unitate a viziunii. Contestat adesea cu virulenta de critica vremii – sa nu uitam anii dramatici in care si‑a desfasurat activitatea literara, 1920‑1940 –, a reusit sa publice prea putin in timpul vietii, antologicele naratiuni fantastice Diavoliada si Ouale fatale, precum si romanul Garda alba numarindu‑se printre exceptii. Adevarata glorie a lui Bulgakov este postuma. Pina si capodopera sa, Maestrul si Margareta, la care a lucrat si dupa ce si‑a pierdut vederea, pina in ultima zi a vietii, a aparut in U. R. S. S. abia in 1967, an ce marcheaza inceputul publicarii masive a operelor lui Bulgakov peste granita, inclusiv in Romania.