Descriere
Editie ingrijita, studiu introductiv si note de Daniel Cain
„In anii 1917–1918, statalitatea Romaniei atarna de un fir de par. In plan militar, tara, atat cat a mai ramas din ea, este amenintata cu anihilarea in fata Puterilor Centrale. In plan social, bolsevismul adus de aliatii rusi ameninta sa cuprinda o populatie exasperata de lipsuri si sa destrame fiinta natiunii. In aceste momente cruciale, parlamentul ramane un stalp al statalitatii Romaniei. Dar cu ce pret? Aflam din paginile lasate de Grigore Procopiu, senator si avocat, liberal de moda veche, numarandu-se printre cei care voteaza, in vara anului 1917, pentru reforma agrara si vot universal. La inceputul anului 1918, in urma evacuarii pe teritoriul unei Rusii in plina fierbere revolutionara, este arestat de catre bolsevici la Odessa, impreuna cu alte cateva zeci de parlamentari romani, intr-un context politic care avea sa prevesteasca Teroarea Rosie, apoi lunga noapte totalitara.
Marele merit al memoriilor lui Grigore Procopiu este ca aduc lumina asupra unui episod prea putin cunoscut, scotand totodata la iveala detalii pretioase despre atmosfera politica a vremii si personajele-cheie care au scris istoria Romaniei din noiembrie 1916 pana spre finalul anului 1918.“ (Daniel Cain)
Pe coperta: Joseph W. Boyle (in mijloc, in uniforma de colonel) alaturi de demnitarii romani tinuti ostatici de bolsevici, la Feodosia, in martie 1918. Printre cei arestati se afla si Grigore Procopiu.
GRIGORE PROCOPIU se naste la 2 decembrie 1859 in familia numeroasa a unui institutor din Campulung Muscel. Dupa ce absolva cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, opteaza pentru o scurta cariera in magistratura. Ajuns la Ramnicu Valcea, decide sa intre in avocatura. Se casatoreste, in 1887, cu Elena Cristescu, cu care va avea sase copii (trei baieti si trei fete). Treptat, devine o importanta figura a orasului, ajungand nu doar decan al Baroului Valcea, ci si primar al localitatii (intre martie si decembrie 1907). Intrat in viata politica, ramane fidel ideilor liberale. Castiga cateva mandate de deputat si de senator din partea PNL. In timpul Marelui Razboi, decide sa-si urmeze colegii parlamentari nu doar in refugiul de la Iasi, ci si in cel de la Odessa si Herson. Impresiile despre aceasta perioada au fost adunate in volumul Parlamentul in pribegie, publicat in editie princeps imediat dupa razboi. In ultimii ani ai vietii va renunta la cariera politica, fiind numit in componenta nou-creatului Consiliu Legislativ, organism instituit prin Constitutia din 1923 si care a contribuit la unificarea legislatiei pe teritoriul Romaniei Mari. Se stinge din viata la 13 octombrie 1930, la Bucuresti; este inmormantat in cimitirul Sf. Ioan din Ramnicu Valcea.