Descriere
„Oamenii au fost preocupați dintotdeauna de ideea unei vieți cât mai lungi și sănătoase. Și nu a unei vieți lungi de orice fel, ci a unei vieți lungi normale: o viață lucidă și activă, care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitate bucuriile care i-au fost date de Dumnezeire și la cele mai înaintate vârste.
Dacă n-au găsit secretul vieții veșnice, mai toate civilizațiile care s-au perindat pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieții lungi și sănătoase. Redescoperit pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe om spre miezul Naturii. În inima Naturii se află și substanțele care pot favoriza viața sau care, dimpotrivă, o pot distruge. Între aceste substanțe pot distinge numai inițiații şi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi.
Unul dintre inițiații în tehnicile de prelungire a vieții prin valorificarea darurilor naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiințe Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiință în toată puterea cuvântului, recunoscut ca atare nu numai de mediile noastre ştiințifice, ci şi de mediile ştiințifice internaționale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuților terapeutice ale plantelor din arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marile sisteme de medicină tradițională, Domnia Sa a avut îndreptățirea ştiințifică şi etică de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viață sănătoasă ce se bazează pe o atentă şi permanentă cântărire a rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfel încât fiecare din propozițiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.
Pledoaria pentru viață sănătoasă a dlui Ovidiu Bojor începe cu povestea celui mai complex şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieții, anume celula vegetală. Iar dacă celula vegetală se află la baza vieții, la baza alimentației omului se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorba de glucide, protide, grăsimi sau vitamine. În consens cu marile sisteme de medicină tradițională, în Pledoarie pentru viață sănătoasă se consideră că primele medicamente sunt (sau ar trebui să fie) alimentele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzătoare capitole, dieta în concepția indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul păstrării sănătății şi prelungirii vieții într-un stil cumpătat de alimentație.
Sistemul care ne este propus în noua Pledoarie pentru viață sănătoasă are în vedere oferta de produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare, mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentru că, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toate roadele pământului, indiferent de proveniența lor.
Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, noua Pledoarie pentru viață sănătoasă prezintă, cam în jumătate din „durata” ei, într-un mod clar şi sintetic, principalele fructe, legume şi semințe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin fața privirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate, altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple: grupa fructelor sămânțoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupa fructelor exotice etc., grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate, grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor, grupa legumelor cu proprietăți condimentare etc.). Modul de prezentare e de factură monografică şi este respectat cu deplină consecvență în toate cazurile: un „portret” concis al plantei, principalii constituenți, recomandări terapeutice (intern şi/sau extern), mod de întrebuințare. Acest tip de compoziție e caracteristic autorilor care îşi stăpânesc temeinic materia pe care o tratează. Nu pe toți cititorii îi interesează neapărat principalii constituenți, dar valențele terapeutice sunt o consecință a lor. Aşa se explică de ce principalii constituenți nu lipsesc din nici o micromonografie a fructelor, legumelor şi semințelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurge din analizarea plantei dă încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i poate fi de folos pentru a-şi trata o suferință sau pentru a-şi păstra cât mai multă vreme atuurile tinereții.
Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, semințe şi legume) face cât o carte, autorul retopeşte întreaga materie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte: recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor semințelor și cerealelor pe grupe de afecțiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator, urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecțiunile lor, după cum au parte de întinse capitole şi bolile de nutriție, afecțiunile dermatologice, afecțiunile reumatismale, afecțiunile sistemului nervos. Modul de prezentare e clar şi eficient: pentru ca posibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, este descrisă pe înțelesul tuturor afecțiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele, legumele, cerealele şi semințele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, în legătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuințare. Cam orice boală de care poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică, uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluțiile medicinei alopate sau cu intervențiile chirurgicale.
Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume, cereale şi semințe nu pot vindeca întotdeauna singure (şi e firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe, legume şi semințe, la care autorul face trimitere în permanență, poate preîntâmpina degradarea sănătății, poate contribui la menținerea stării de vitalitate specifice tinereții şi, ca o consecință logică, poate prelungi viața. De fapt, în viziunea d-lui Ovidiu Bojor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi semințe, de produse vegetale în general, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nu întâmplător, încă de la prima ediție, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asupra factorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătății şi longevității, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurtează viața, ca şi asupra elementelor pozitive etice, morale şi spirituale care o prelungesc.
Pledoarie pentru viață sănătoasă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiune contemporană, scrisă cu instrumentele ştiinței, a basmului Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarte. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenție şi urmându-i consecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spirituală, va avea şansa de a înțelege pe cont propriu ce înseamnă tinerețea fără bătrânețe şi viața fără de moarte.”
Prof. univ. dr. honoris causa GHEORGHE MENCINICOPSCHI,
Membru Titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice București (ASAS),
Membru Titular al Academiei Oamenilor de Știință București (AOȘR),
Investit cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2003),
Laureat al premiului „Emil Teodorescu” al Academiei Române (1980).
Anul aparitiei: 2018
Format 165/235
320 pagini
Dacă n-au găsit secretul vieții veșnice, mai toate civilizațiile care s-au perindat pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieții lungi și sănătoase. Redescoperit pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe om spre miezul Naturii. În inima Naturii se află și substanțele care pot favoriza viața sau care, dimpotrivă, o pot distruge. Între aceste substanțe pot distinge numai inițiații şi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi.
Unul dintre inițiații în tehnicile de prelungire a vieții prin valorificarea darurilor naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiințe Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiință în toată puterea cuvântului, recunoscut ca atare nu numai de mediile noastre ştiințifice, ci şi de mediile ştiințifice internaționale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuților terapeutice ale plantelor din arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marile sisteme de medicină tradițională, Domnia Sa a avut îndreptățirea ştiințifică şi etică de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viață sănătoasă ce se bazează pe o atentă şi permanentă cântărire a rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfel încât fiecare din propozițiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.
Pledoaria pentru viață sănătoasă a dlui Ovidiu Bojor începe cu povestea celui mai complex şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieții, anume celula vegetală. Iar dacă celula vegetală se află la baza vieții, la baza alimentației omului se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorba de glucide, protide, grăsimi sau vitamine. În consens cu marile sisteme de medicină tradițională, în Pledoarie pentru viață sănătoasă se consideră că primele medicamente sunt (sau ar trebui să fie) alimentele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzătoare capitole, dieta în concepția indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul păstrării sănătății şi prelungirii vieții într-un stil cumpătat de alimentație.
Sistemul care ne este propus în noua Pledoarie pentru viață sănătoasă are în vedere oferta de produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare, mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentru că, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toate roadele pământului, indiferent de proveniența lor.
Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, noua Pledoarie pentru viață sănătoasă prezintă, cam în jumătate din „durata” ei, într-un mod clar şi sintetic, principalele fructe, legume şi semințe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin fața privirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate, altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple: grupa fructelor sămânțoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupa fructelor exotice etc., grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate, grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor, grupa legumelor cu proprietăți condimentare etc.). Modul de prezentare e de factură monografică şi este respectat cu deplină consecvență în toate cazurile: un „portret” concis al plantei, principalii constituenți, recomandări terapeutice (intern şi/sau extern), mod de întrebuințare. Acest tip de compoziție e caracteristic autorilor care îşi stăpânesc temeinic materia pe care o tratează. Nu pe toți cititorii îi interesează neapărat principalii constituenți, dar valențele terapeutice sunt o consecință a lor. Aşa se explică de ce principalii constituenți nu lipsesc din nici o micromonografie a fructelor, legumelor şi semințelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurge din analizarea plantei dă încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i poate fi de folos pentru a-şi trata o suferință sau pentru a-şi păstra cât mai multă vreme atuurile tinereții.
Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, semințe şi legume) face cât o carte, autorul retopeşte întreaga materie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte: recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor semințelor și cerealelor pe grupe de afecțiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator, urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecțiunile lor, după cum au parte de întinse capitole şi bolile de nutriție, afecțiunile dermatologice, afecțiunile reumatismale, afecțiunile sistemului nervos. Modul de prezentare e clar şi eficient: pentru ca posibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, este descrisă pe înțelesul tuturor afecțiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele, legumele, cerealele şi semințele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, în legătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuințare. Cam orice boală de care poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică, uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluțiile medicinei alopate sau cu intervențiile chirurgicale.
Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume, cereale şi semințe nu pot vindeca întotdeauna singure (şi e firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe, legume şi semințe, la care autorul face trimitere în permanență, poate preîntâmpina degradarea sănătății, poate contribui la menținerea stării de vitalitate specifice tinereții şi, ca o consecință logică, poate prelungi viața. De fapt, în viziunea d-lui Ovidiu Bojor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi semințe, de produse vegetale în general, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nu întâmplător, încă de la prima ediție, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asupra factorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătății şi longevității, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurtează viața, ca şi asupra elementelor pozitive etice, morale şi spirituale care o prelungesc.
Pledoarie pentru viață sănătoasă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiune contemporană, scrisă cu instrumentele ştiinței, a basmului Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarte. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenție şi urmându-i consecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spirituală, va avea şansa de a înțelege pe cont propriu ce înseamnă tinerețea fără bătrânețe şi viața fără de moarte.”
Prof. univ. dr. honoris causa GHEORGHE MENCINICOPSCHI,
Membru Titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice București (ASAS),
Membru Titular al Academiei Oamenilor de Știință București (AOȘR),
Investit cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2003),
Laureat al premiului „Emil Teodorescu” al Academiei Române (1980).
Anul aparitiei: 2018
Format 165/235
320 pagini