Descriere
Profetiile de la Celestine. Ghid practic - James Redfield
Cartea continuă să dezvolte ideile prezentate în Profețiile de la Celestine și aduce informații suplimentare, încurajează cititorul să investigheze singur aceste implicații, în propria sa manieră.
Prin intermediul cărții parcurgem nouă viziuni spirituale care trezesc în noi dorința de a da o semnificație vieții noastre, călăuzindu-ne pașii către cunoașterea de sine și conectarea la energia universală.
Fragment din carte:
"Un întreg repertoriu fascinant de capacități umane ieșite din comun a fost proclamat încă din timpurile biblice, de la miracolele vindecătoare ale lui Iisus și până la apariția lui miraculoasă după răstignirea pe cruce, sau fenomenele ulterioare legate de misticii creștini: apariția stigmatelor, aureole luminoase, absența hranei timp de ani de zile, emanarea unor mirosuri sacre și a unor fluide vindecătoare, telekinezia sau capacitatea de a mișca obiectele materiale fără a le atinge. Se cunosc numeroase cazuri de profeții, telepatie și clarviziune trăite de sfinți, dar și de maeștrii zen, de sufiți, de yoghini sau de șamani.
Prin anii 1960, antropologul Carlos Castaneda a spulberat limitele înțelegerii lumii materiale prin publicarea învățaăturilor șamanului Don Juan. Puterile șamanilor, precum călătoriile în lumea subpământeană, vindecările, divinația sau schimbarea formei fizice, ne-au silit să ne punem întrebări și să cercetăm care sunt capacitățile - aparent nelimitate - ale ființei umane. Spre exemplu, există numeroși antropologi care au asistat la demonstrații ale șamanilor care realizau operații chirurgicale rituale pe propriile lor corpuri, fără să simtă vreo durere și fără ca ulterior să rămână cu cicatrice. Totuși, adevărata natură a acestor practici vindecatoare străvechi se află dincolo de aceste fenomene exterioare manifestate de șamani.
Interesul crescând față de șamanism demonstrează afirmația Manuscrisului potrivit căreia oamenii au nevoie să experimenteze personal stările modificate de conștiința, precum și dorința lor de a se racorda la sursa divină. Șamanismul reprezintă o experiență directă de comunicare spirituală cu Pământul și de racordare la înțelepciunea naturii. După cum afirmă antropologul Michael Harner, una din cele mai mari autorități în domeniul șamanismului: "Diferitele tehnici folosite vreme îndelungată de către șamani, precum schimbarea stării de conștiință, reducerea stării de stres, vizualizarile, gândirea pozitivă sau ajutorul primit de la surse invizibile au ajuns să fie astăzi larg acceptate și aplicate în practicile holistice contemporane". În lucrarea sa, "Calea șamanului", Michael Harner descrie metodele șamaniste de vindecare, care nu mai sunt limitate astăzi la câțiva inițiați, putând fi învățate de oricine este interesat în practicarea acestor metode. Prin cunoasterea directa, o persoana invata sa sustina o anumita putere personala si sa treaca la vointa dintr-o stare de constiinta in alta. Aceste practici spirituale străvechi, care au fost aplicate pretutindeni in lume, s-ar putea dovedi vitale pentru reconcilierea noastra cu natura.
Fenomene uluitor de asemănătoare se manifestă uneori și în domenii extrem de variate. Spre exemplu, sfinții catolici, lama-șii tibetani și șamanii eschimoși au demonstrat, în egală măsură, capacitatea de a genera fenomene precum căldura internă (producerea unei temperaturi înalte în condiții de ger sau în mările nordului). Se cunosc cazuri de levitație ale unor maeștri taoiști, dar și a adepților altor religii, deși până acum nu existau dovezi științifice în această privință. Sfinții hinduși s-au lăsat îngropați perioade lungi de timp, în stări catatonice, și au supraviețuit. Corpurile multor personalități religioase, precum Paramahansa Yogananda sau numeroși alți sfinți creștini, nu s-au descompus după moarte. Există cazuri de maeștri care au fost observați în două locuri simultan (bilocație). Comunicarea telepatică cu aborigenii anumitor triburi de pe Amazon care nu vorbeau decât propria lor limbă a fost experimentată de numeroși exploratori (care vorbeau numai limba engleză).
În trecut, biserica catolică a realizat cercetări ieșite din comun ale capacităților și evenimentelor supra-normale ale sfinților, pentru a-i putea canoniza. De la începutul acestui secol s-au facut numeroase investigații științifice ale efectelor fiziologice ale practicilor spirituale, precum și ale capacităților și stărilor supra-normale."
"Un întreg repertoriu fascinant de capacități umane ieșite din comun a fost proclamat încă din timpurile biblice, de la miracolele vindecătoare ale lui Iisus și până la apariția lui miraculoasă după răstignirea pe cruce, sau fenomenele ulterioare legate de misticii creștini: apariția stigmatelor, aureole luminoase, absența hranei timp de ani de zile, emanarea unor mirosuri sacre și a unor fluide vindecătoare, telekinezia sau capacitatea de a mișca obiectele materiale fără a le atinge. Se cunosc numeroase cazuri de profeții, telepatie și clarviziune trăite de sfinți, dar și de maeștrii zen, de sufiți, de yoghini sau de șamani.
Prin anii 1960, antropologul Carlos Castaneda a spulberat limitele înțelegerii lumii materiale prin publicarea învățaăturilor șamanului Don Juan. Puterile șamanilor, precum călătoriile în lumea subpământeană, vindecările, divinația sau schimbarea formei fizice, ne-au silit să ne punem întrebări și să cercetăm care sunt capacitățile - aparent nelimitate - ale ființei umane. Spre exemplu, există numeroși antropologi care au asistat la demonstrații ale șamanilor care realizau operații chirurgicale rituale pe propriile lor corpuri, fără să simtă vreo durere și fără ca ulterior să rămână cu cicatrice. Totuși, adevărata natură a acestor practici vindecatoare străvechi se află dincolo de aceste fenomene exterioare manifestate de șamani.
Interesul crescând față de șamanism demonstrează afirmația Manuscrisului potrivit căreia oamenii au nevoie să experimenteze personal stările modificate de conștiința, precum și dorința lor de a se racorda la sursa divină. Șamanismul reprezintă o experiență directă de comunicare spirituală cu Pământul și de racordare la înțelepciunea naturii. După cum afirmă antropologul Michael Harner, una din cele mai mari autorități în domeniul șamanismului: "Diferitele tehnici folosite vreme îndelungată de către șamani, precum schimbarea stării de conștiință, reducerea stării de stres, vizualizarile, gândirea pozitivă sau ajutorul primit de la surse invizibile au ajuns să fie astăzi larg acceptate și aplicate în practicile holistice contemporane". În lucrarea sa, "Calea șamanului", Michael Harner descrie metodele șamaniste de vindecare, care nu mai sunt limitate astăzi la câțiva inițiați, putând fi învățate de oricine este interesat în practicarea acestor metode. Prin cunoasterea directa, o persoana invata sa sustina o anumita putere personala si sa treaca la vointa dintr-o stare de constiinta in alta. Aceste practici spirituale străvechi, care au fost aplicate pretutindeni in lume, s-ar putea dovedi vitale pentru reconcilierea noastra cu natura.
Fenomene uluitor de asemănătoare se manifestă uneori și în domenii extrem de variate. Spre exemplu, sfinții catolici, lama-șii tibetani și șamanii eschimoși au demonstrat, în egală măsură, capacitatea de a genera fenomene precum căldura internă (producerea unei temperaturi înalte în condiții de ger sau în mările nordului). Se cunosc cazuri de levitație ale unor maeștri taoiști, dar și a adepților altor religii, deși până acum nu existau dovezi științifice în această privință. Sfinții hinduși s-au lăsat îngropați perioade lungi de timp, în stări catatonice, și au supraviețuit. Corpurile multor personalități religioase, precum Paramahansa Yogananda sau numeroși alți sfinți creștini, nu s-au descompus după moarte. Există cazuri de maeștri care au fost observați în două locuri simultan (bilocație). Comunicarea telepatică cu aborigenii anumitor triburi de pe Amazon care nu vorbeau decât propria lor limbă a fost experimentată de numeroși exploratori (care vorbeau numai limba engleză).
În trecut, biserica catolică a realizat cercetări ieșite din comun ale capacităților și evenimentelor supra-normale ale sfinților, pentru a-i putea canoniza. De la începutul acestui secol s-au facut numeroase investigații științifice ale efectelor fiziologice ale practicilor spirituale, precum și ale capacităților și stărilor supra-normale."