Descriere
Abila pana la magnific si comica pana la sublim, istoria lumii in 44 de capitole, scurte si nonconformiste: de la cruciade la criza financiara, de la Leonardo da Vinci si Machiavelli la Marco Polo si Wagner, Gutenberg si Shakespeare.
Christoph Schulte-Richtering s-a nascut in 1968, la Osnabrück, Germania. In prezent, amuza cu regularitate un public format din milioane de telespectatori si scrie texte pentru cativa dintre cei mai mari prezentatori TV din Germania. Cunostintele sale vaste le-a dobandit in urma studiilor de germanistica, anglistica, medievalistica si lingvistica. Locuieste cu familia sa la Köln.
„Christoph Schulte-Richtering este frumos si spiritual, iar eu nu mint decat o singura data intr-o propozitie.“ - THOMAS GOTTSCHALK
Fapte si date, date si fapte, inteligent si adorabil ambalate. Atentionare: consumul de umor nu dauneaza istoriei!
Pentru prima data, o lectie de istorie altfel.
Cu totul altfel. Formulari pline de spirit, concepte actuale despre fapte trecute si descrieri pe care unii profesori nu indraznesc sa le rosteasca nici in soapta.
„O opera nonconformista cu un enorm efect educativ.“ - FRANK PLASBERG
Cine cauta istorie in forma agreabila a dat lovitura! Iar cine urmareste doar istoria in date cu siguranta va avea multe de retinut. - JACKY DREKSLER
Cine nu isi aduce aminte de nesfarsitele si anostele ore de istorie de la scoala? Pline de cifre, nume, localitati si intrigi, un labirint de detalii fara sir, incapabil sa ofere o imagine coerenta. Dar iata ca istoria poate sa fie pe cat de antrenanta, pe atat
de atragatoare, pe cat de surprinzatoare, pe atat de franca. Lui Christoph Schulte-Richtering ii reuseste magistral toata demonstratia, pentru ca stapaneste arta de a prezenta lucruri complexe intr-o maniera simpla, fara sa alunece in derizoriu.
Indiferent daca e vorba de Carol cel Mare, de Carol Quintul sau de Carol Gandacul, cartea explica intr-un registru transant, dar universal valabil, de ce omenirea arata asa cum o cunoastem noi astazi: altfel, ce-ar mai fi fost Hollywoodul fara Troia, fara Roma antica si fara Robin Hood?!
Henric al VIII-lea.
Exact– cel cu sase sotii, din care a decapitat doar doua. Seria femeilor lui Henric se poate memora foarte usor: divorced, beheaded, died, divorced, beheaded, survived („divortata, decapitata, decedata, divortata, decapitata, supravietuitoare“).
Dar sa ne intoarcem la Carol.
... Apoi s-a intamplat ceea ce trebuia sa se intample: Ioana cea Nebuna si Filip cel Frumos s-au casatorit si au avut sase copii, printre care un fiu, Carol, nascut la 24 februarie 1500. Dupa aceea, evenimentele s-au precipitat: Filip a murit, Isabela a murit, Ferdinand a murit, al doilea fiu al lui Ferdinand a murit, Maximilian a murit, Maria murise ceva mai inainte, Ioana a innebunit– si, pe neasteptate, pana sa apuce sa-si dea seama ce i se intampla, micutul Carol s-a transformat in:
CAROL AL V-LEA,
DIN MILA DOMNULUI IMPARAT ROMAN ALES, SEMPER AUGUSTUS,
IN GERMANIA, SPANIA, AMBELE SICILII, IERUSALIM, UNGARIA, DALMATIA, CROATIA, BALEARE, INSULELE CANARE SI INDIENE PRECUM SI AL PAMANTURILOR DE PESTE OCEAN REGE, ARHIDUCE AL AUSTRIEI, DUCE DE BURGUNDIA, BRABANT, STIRIA, CARINTIA, CRAINA, LUXEMBURG, LIMBURG, ATENA SI PATRAS, DUCE DE HABSBURG, FLANDRA, TIROL, CONTE PALATIN DE BURGUNDIA, HENNEGAU, PFIRT, ROUSILLION, LANDGRAF IN ALSACIA, PRINCIPE IN SUABIA,
STAPANITOR IN ASIA SI IN AFRICA.
In fiecare piesa scrisa de Shakespeare intalnim acelasi dans al elementelor, intr-o ordine fragila a lumii, si anume in doua registre diferite: poti fie sa plangi, fie sa razi de ce se intampla. Iar Shakespeare era pregatit pentru amandoua: a scris comedii, dar si tragedii, in care apar tot atatia mascarici, cat si regi. Insa regii se poarta adesea ca mascaricii, in vreme ce mascaricii sunt adesea intelepti. Dramele lui Shakespeare se desfasoara in acest camp al tensiunilor, in acest dans al contradictiilor.
Puterea fata cu morala, credinta fata cu tradarea, datoria fata cu atasamentul, consecventa fata cu nestatornicia, ordinea fata cu haosul, chibzuinta fata cu hazardul, iubirea fata cu desfranarea, lacomia fata cu constiinta! Toate au un deznodamant armonios (asa voia regina!) si sustin o ordine fragila. Dar, intr-un fel sau altul, simti un happy ending efemer. Nimic nu este asa cum pare, si totul ramane palpitant, in teatru, cel putin.
Ne miscam intr-o lume in care aproape totul este deschis, la vedere, din care insa nu pricepem mare lucru. Incercam sa ne calauzim viata intre ordine si haos, undeva intre ras si plans. Omul este o„faptura bezmetica“, scria Shakespeare in Mult zgomot pentru nimic.
„Weia! Waga! Woge, du Welle, walle zur Wiege! Wagalaweia! Wallala weiala weia!“
Cu aceste cuvinte, rostite de cele trei fiice ale Rinului, Woglinde, Wellgunde si Floßhilde, pe numele lor, incepe Inelul Nibelungilor, opera in patru parti compusa de Richard Wagner, cu o durata totala de saisprezece ore– mai precis prima scena a primei parti, Aurul Rinului. Iar cine nimereste, senin si fara nicio banuiala, la spectacolul Inelul, se va intreba grabnic, desigur, cum va supravietui celor cincisprezece ore si cincizeci si noua de minute ramase. Din fericire, Inelul este impartit in patru parti, reprezentate cate una pe zi, prin urmare exista sanse sa scapati dupa Aurul Rinului, chiulind urmatoarele trei zile.
Richard Wagner– cum sa definesti asa o pasare rara, ca el? Escroc, golan, bon viveur, afemeiat– insa multi sunt de parere ca a fost un geniu. Si, de mic, a descoperit marile teme ale vietii: blestemul banilor, secretul descendentei nobiliare, repudierea si tradarea.
traducere: Mihai Moroiu
ilustratia copertei: Cristiana Radu
Christoph Schulte-Richtering s-a nascut in 1968, la Osnabrück, Germania. In prezent, amuza cu regularitate un public format din milioane de telespectatori si scrie texte pentru cativa dintre cei mai mari prezentatori TV din Germania. Cunostintele sale vaste le-a dobandit in urma studiilor de germanistica, anglistica, medievalistica si lingvistica. Locuieste cu familia sa la Köln.
„Christoph Schulte-Richtering este frumos si spiritual, iar eu nu mint decat o singura data intr-o propozitie.“ - THOMAS GOTTSCHALK
Fapte si date, date si fapte, inteligent si adorabil ambalate. Atentionare: consumul de umor nu dauneaza istoriei!
Pentru prima data, o lectie de istorie altfel.
Cu totul altfel. Formulari pline de spirit, concepte actuale despre fapte trecute si descrieri pe care unii profesori nu indraznesc sa le rosteasca nici in soapta.
„O opera nonconformista cu un enorm efect educativ.“ - FRANK PLASBERG
Cine cauta istorie in forma agreabila a dat lovitura! Iar cine urmareste doar istoria in date cu siguranta va avea multe de retinut. - JACKY DREKSLER
Cine nu isi aduce aminte de nesfarsitele si anostele ore de istorie de la scoala? Pline de cifre, nume, localitati si intrigi, un labirint de detalii fara sir, incapabil sa ofere o imagine coerenta. Dar iata ca istoria poate sa fie pe cat de antrenanta, pe atat
de atragatoare, pe cat de surprinzatoare, pe atat de franca. Lui Christoph Schulte-Richtering ii reuseste magistral toata demonstratia, pentru ca stapaneste arta de a prezenta lucruri complexe intr-o maniera simpla, fara sa alunece in derizoriu.
Indiferent daca e vorba de Carol cel Mare, de Carol Quintul sau de Carol Gandacul, cartea explica intr-un registru transant, dar universal valabil, de ce omenirea arata asa cum o cunoastem noi astazi: altfel, ce-ar mai fi fost Hollywoodul fara Troia, fara Roma antica si fara Robin Hood?!
Henric al VIII-lea.
Exact– cel cu sase sotii, din care a decapitat doar doua. Seria femeilor lui Henric se poate memora foarte usor: divorced, beheaded, died, divorced, beheaded, survived („divortata, decapitata, decedata, divortata, decapitata, supravietuitoare“).
Dar sa ne intoarcem la Carol.
... Apoi s-a intamplat ceea ce trebuia sa se intample: Ioana cea Nebuna si Filip cel Frumos s-au casatorit si au avut sase copii, printre care un fiu, Carol, nascut la 24 februarie 1500. Dupa aceea, evenimentele s-au precipitat: Filip a murit, Isabela a murit, Ferdinand a murit, al doilea fiu al lui Ferdinand a murit, Maximilian a murit, Maria murise ceva mai inainte, Ioana a innebunit– si, pe neasteptate, pana sa apuce sa-si dea seama ce i se intampla, micutul Carol s-a transformat in:
CAROL AL V-LEA,
DIN MILA DOMNULUI IMPARAT ROMAN ALES, SEMPER AUGUSTUS,
IN GERMANIA, SPANIA, AMBELE SICILII, IERUSALIM, UNGARIA, DALMATIA, CROATIA, BALEARE, INSULELE CANARE SI INDIENE PRECUM SI AL PAMANTURILOR DE PESTE OCEAN REGE, ARHIDUCE AL AUSTRIEI, DUCE DE BURGUNDIA, BRABANT, STIRIA, CARINTIA, CRAINA, LUXEMBURG, LIMBURG, ATENA SI PATRAS, DUCE DE HABSBURG, FLANDRA, TIROL, CONTE PALATIN DE BURGUNDIA, HENNEGAU, PFIRT, ROUSILLION, LANDGRAF IN ALSACIA, PRINCIPE IN SUABIA,
STAPANITOR IN ASIA SI IN AFRICA.
In fiecare piesa scrisa de Shakespeare intalnim acelasi dans al elementelor, intr-o ordine fragila a lumii, si anume in doua registre diferite: poti fie sa plangi, fie sa razi de ce se intampla. Iar Shakespeare era pregatit pentru amandoua: a scris comedii, dar si tragedii, in care apar tot atatia mascarici, cat si regi. Insa regii se poarta adesea ca mascaricii, in vreme ce mascaricii sunt adesea intelepti. Dramele lui Shakespeare se desfasoara in acest camp al tensiunilor, in acest dans al contradictiilor.
Puterea fata cu morala, credinta fata cu tradarea, datoria fata cu atasamentul, consecventa fata cu nestatornicia, ordinea fata cu haosul, chibzuinta fata cu hazardul, iubirea fata cu desfranarea, lacomia fata cu constiinta! Toate au un deznodamant armonios (asa voia regina!) si sustin o ordine fragila. Dar, intr-un fel sau altul, simti un happy ending efemer. Nimic nu este asa cum pare, si totul ramane palpitant, in teatru, cel putin.
Ne miscam intr-o lume in care aproape totul este deschis, la vedere, din care insa nu pricepem mare lucru. Incercam sa ne calauzim viata intre ordine si haos, undeva intre ras si plans. Omul este o„faptura bezmetica“, scria Shakespeare in Mult zgomot pentru nimic.
„Weia! Waga! Woge, du Welle, walle zur Wiege! Wagalaweia! Wallala weiala weia!“
Cu aceste cuvinte, rostite de cele trei fiice ale Rinului, Woglinde, Wellgunde si Floßhilde, pe numele lor, incepe Inelul Nibelungilor, opera in patru parti compusa de Richard Wagner, cu o durata totala de saisprezece ore– mai precis prima scena a primei parti, Aurul Rinului. Iar cine nimereste, senin si fara nicio banuiala, la spectacolul Inelul, se va intreba grabnic, desigur, cum va supravietui celor cincisprezece ore si cincizeci si noua de minute ramase. Din fericire, Inelul este impartit in patru parti, reprezentate cate una pe zi, prin urmare exista sanse sa scapati dupa Aurul Rinului, chiulind urmatoarele trei zile.
Richard Wagner– cum sa definesti asa o pasare rara, ca el? Escroc, golan, bon viveur, afemeiat– insa multi sunt de parere ca a fost un geniu. Si, de mic, a descoperit marile teme ale vietii: blestemul banilor, secretul descendentei nobiliare, repudierea si tradarea.
traducere: Mihai Moroiu
ilustratia copertei: Cristiana Radu