Descriere
Care este semnificatia desecretizarii secretelor?
Ori de cate ori este vorba de un secret, este de la sine inteles ca ceea ce trebuie facut in raport cu el se inscrie in fenomenul ascunderii, pastrarii, potentarii misterului, invaluirii.
Indiferent ca este de ordinul cunoasterii sau actiunii, simplu sau complex, rational sau emotional posesia lui confera un anume gen de avantaj celui care il stapaneste si il valorifica. In virtutea acestui avantaj el este, pe de-o parte, dorit, vanat, cautat, pe de alta parte ascuns, pastrat, mascat... Chiar si atunci cand se devoaleaza, procesul este mai degraba intamplator si se poate ca efectele sale sa nu fie deloc favorabile, ba chiar dimpotriva, iluminarea zarilor intunecate ale acestuia sa determine declansarea unor efecte cel putin necunoscute, daca nu negative...
Cu atat mai mult, cand se pune problema unor 'secrete metodice' este evident ca ne
asteptam la o grea incarcatura de experienta si practica formativa, indelung testata in situatii educationale concrete, care, in mod cert, produc efectele pozitive proiectate si scontate si care, prin posesie, asigura proprietarului, un mare avantaj de eficienta pedagogica. Nu mai trebuie insistat pe evidentierea elementelor de convergenta praxiologica sau de accent axiologic, care insotesc transpunerea lor in activitatea nemijlocita a formatorilor. Despre asemenea secrete practicienii spun ca, mai degraba, se fura, ca si meseria de dascal, decat se impartasesc, pentru ca cel mai convingator si modelator este modul de actiune nemijlocita, interactinea directa cu copiii...
Si totusi, in acest univers al concurentei nemiloase, pe aceasta piata generalizata la nivelul careia monopolul cunoasterii sau actiunii poate insemna cu certitudine profit, exista printre noi educatori atat de dedicati meseriei lor si atat de captivati de frumusetea si inocenta varstei prescolare incat sunt dispusi, cu mult dincolo de simpla si aparent rutiniera, uneori, folosire in activitatea lor, intr-un maximum de egoism profesional, a secretele metodice, sa le dezvaluie colegilor, intr-un gest de profunda frumusete interioara.
Dupa ce au trudit ani la rand sa le descopere sau sa le contureze prin experimentari proprii, dupa ce au tatonat, deopotriva, pe zarile teoriei si practicii, dupa ce au preluat, adaptat, transformat, incercat si, de ce nu, ratat multiple variante de abordare vin cu mandrie, cu bucurie si cu altruism sa le ofere colegilor mai tineri sau mai experimentati, cu dorinta sincera de mai bine pentru toti: copii, parinti, educatori, societate.
Perspectiva oferita de cele doua volume reunite sub genericul 'Secrete metodice' este una deopotriva completa, sistemica, curriculara (din punct de vedere pedagogic) si generoasa (din punct de vedere moral). Ea reuseste o utila abordare integratoare a principalelor probleme ale activitatii din gradinita, pornind de la declansatorul si sustinatorul actiunii, managerul educational si finalizand, logic, cu beneficiarul acesteia, prescolarul, care, dupa ce este cunoscut trebuie respectat, iubit si modelat cat mai adecvat.
Punctele nodale ale traseului dezvaluirii 'secretelor' sunt:
1. notiunile si categoriile semantice cu care se lucreaza in practica educativa actuala (cu foarte utile si adecvate precizari ale conceptelor celor mai folosite de formatorii din gradinita dar a caror utilizare scapa, uneori, celor mai riguroase exigente stiintifice)
2. componentele structurale si operationale ale proceselor instructiv-educative (cu punctuale si pertinente analize asupra resurselor, obiectivelor, continuturilor, ignorate de formatori in complexitatea si interdependenta lor )
3. proiectarea didactica (cu elemente de maxima noutate conceptuala, terminologica si praxiologica, mai putin cunoscute sau uzitate de educatoare)
4. cunoasterea prescolarului (conditie indispensabila a oricarui praxis eficient, inteleasa si constientizata ca atare de formatori dar, uneori, 'amanata' in raport cu alte sarcini 'imediate')
5. 'picaturile de metodica' (care ilustreaza, in cel mai inalt grad, zona de dezvaluire a unor aspecte garantate de eficienta formativa pentru principalele tipuri de activitati: educarea limbajului, activitatile matematice, cunoasterea mediului, educatia pentru societate, educatia plastica si activitati practice si elemente de educatie casnica)
6. modelele de proiecte curriculare si extracurriculare (sistematizate in volumul II al 'secretelor' in sens de oferta directa catre practicienii integrati activ actului de reforma curriculara).
Revenind la intrebarea retorica din titlu, nu putem decat sa sugeram beneficiarilor acestor volume (si nu voi fi putini) sa-si reaminteasca/sa invete din aceste 'secrete', dincolo de sugestii, cel putin: sa iubeasca copiii, sa se respecte reciproc, sa lucreze in echipa, sa fie empatici, sa fie altruisti, sa aiba curajul acceptarii si experimentarii noului, sa fie deschisi la noutate si schimbare.
Conf. univ. dr. Venera-Mihaela Cojocariu
Universitatea din Bacau
Interesul pentru promovarea Proiectului ca strategie de proiectare/organizare a activitatii instructiv-educative in gradinita trebuie privit in contextul demersurilor reformei curriculare la nivelul tuturor palierelor sistemului de invatamant romanesc.
Componenta structurala a sistemului, invatamantul prescolar este, desigur, marcat si el de proiectivitate pe termen scurt, mediu si lung, orientata spre atingerea unor finalitati micro si macrostructurale. Gradinita trebuie sa faca fata prezentelor tendinte proiective din politica educationala a comunitatii romanesti, care a integrat-o in proiectele ie specifice de natura socio-culturala.
Proiectul pedagogic ne obliga sa ne planificam activitatea didactica, sa structuram logic demersul instructiv-educativ prin eliminarea a tot ce este supus intamplarii, devenind astfel competitivi si eficienti pe piata educatiei.
Diversitatea situatiilor pedagogice in care proiectul este si poate fi utilizat, a determinat specialistii sa realizeze o tipologie a proiectelor educationale, pornind de la diferite criterii specifice educatiei (vezi vol. I 'Secrete metodice in didactica prescolara' si 'Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic', Venera-Mihaela Cojocariu, Liliana Sacara).
Despre proiect, ca strategie educationala, s-a publicat mult, problemele teoretice fiind cat de cat clarificate, insa promovarea in practica ramane o incercare timida la un procent restrans de educatoare. Cauza? Lipsa unor modele riguroase din punct de vedere pedagogic (este vorba de proiectele tematice curriculare) sau existenta unor modele care nu se potrivesc cu specificul invatamantului prescolar.
Prezenta lucrare ofera, colegelor educatoare, modele de proiecte tematice structurate algoritmic, curriculare si extracurriculare, ce pot fi adaptate si imbunatatite, aplicate creator si original la grupa.
Fara pretentia ca oferta din lucrare va rezolva toate problemele legate de proiectele tematice cu aplicabilitate in gradinita, ramanem deschise colaborarii si sugestiilor, care au la baza argumente practice, riguroase.
CUPRINS
Cuvant inainte
I. Notiuni si categorii semantice cu care se lucreaza in practica educationala actuala
I. 1. Functiile managementului educational
I. 1. 1. Componente si relatii in management
I. 1. 2. Functiile managementului educational
I. 1. 2. 1. Aspecte generale
I. 1. 2. 2. Modul de reflectare a functiilor manageriale in procesul educational prescolar
I. 2. Notiuni de curriculum
I. 3. Termeni uzuali in pedagogia moderna
II. Componentele structurale si operationale ale procesului instructiv-educativ
II. 1. Resurse educationale
II. 2. Obiective educationale
II. 3. Continuturi pedagogice
II. 4. Strategii didactice
II. 4. 1. Delimitari conceptuale
II. 4. 2. Criterii de elaborare a strategiei didactice
II. 4. 3. Metodele didactice
II. 4. 4. Mijloacele didactice
II. 4. 5. Formele de organizare
II. 5. Evaluare
III. Proiectarea didactica
III. 1. Delimitari conceptuale
III. 2. Proiectarea anuala
III. 3. Proiectarea semestriala
III. 4. Proiectarea modulara a unitatilor de invatare
III. 5. Proiectul didactic
IV. Cunoasterea copilului prescolar
IV. 1. Strategii si tehnici psihopedagogice
IV. 2. Aptitudinea de scolaritate
V. Picaturi de metodica
V. 1. Educarea limbajului
V. 2. Activitati matematice
V. 3. Cunoasterea mediului
V. 4. Educatia pentru societate
V. 5. Educatia plastica
V. 6. Activitati practice si elemente de educatie casnica
Cuvantul autorilor
Poveste de toamna
Uite sus si uite jos, totu-i verde si frumos!
Copiii - florile Pamantului
Prietenii naturii
De ziua tarii mele
Focul - prieten si dusman
In gradina cu legume
Spatiul verde - garantia vietii
Respectam natura
Emotiile au culoare
Maine voi fi scolar!
Copilul - miracolul vietii
Gradinita in sarbatoare
Cu Ziua Mamei incepe primavara
Corpul meu - persoana mea
in asteptarea lui Mos Craciun
La gura sobei
Bucuriile toamnei
Calatorie prin Moldova
Mai aproape de Europa
Legume de toamna din gradina bunicii
Numaram pana la 9.