Descriere
Temnita. Destinul generatiei noastre - Ion Diaconescu
N-am aspirat niciodata sa devin un scriitor in sensul obisnuit al cuvantului. Dar marturisesc ca, in anii grei din temnita, m-am gandit adesea si eu, ca atatia altii, sa astern pe hartie toate intamplarile petrecute in cei 17 ani de detentie, fie ca am fost partas direct la ele, fie ca numai am luat cunostinta despre acestea.
Consideram acest lucru ca o datorie sfanta fata de jertfa zecilor de mii de fii ai acestui neam care si-au dat viata in inchisorile comuniste si fata de chinurile celor care au supravietuit acestei tragedii.
In ultima analiza, hotararea de a consemna aceste amintiri provenea si dintr-o nevoie sufleteasca personala, ele fiind un fel de spovedanie a mea fata de mine insumi.
Desigur, ceasul libertatii pe care il asteptam, pentru a aduce la indeplinire aceasta datorie, nu se rezuma la eliberarea noastra din puscarie, ci reprezenta clipa biruintei depline, descatusarea intregii tari de sub teroarea comunista.
Eliberarea din puscarii, survenita in 1964, era departe, foarte departe de aceste asteptari. Puterea comunista era in continuare stapana absoluta pe destinele tarii, iar noi, cei eliberati, priviti ca niste paria, eram marginalizati si supusi unei stricte supravegheri.
In asemenea imprejurari vitrege nu era cu putinta sa pui pe hartie aceste amintiri si mai ales sa le faci publice si, ca urmare, am tot amanat sa aduc la indeplinire aceasta promisiune pe care mi-o asumasem, in speranta unor vremuri mai bune care s-au tot lasat asteptate.
Nu mi-am pierdut niciun moment speranta ca aceste vremuri vor veni, dar, cu trecerea anilor, am inceput sa ma tem ca, atat eu, cat si atatia altii din generatia mea nu vom supravietui epocii comuniste.
Iata de ce in anul 1985 m-am hotarat sa achit macar pe jumatate din datoria asumata, adica sa consemnez pe hartie aceste amintiri fara a le da publicitatii; de altfel, acest lucru nici nu era posibil. Chiar numai scrierea lor era o operatie destul de riscanta, deoarece in decursul anilor, dupa eliberare, am fost supus la multe perchezitii domiciliare si o serie de lungi anchete.
Materialul respectiv l-am tinut ascuns la cineva din familie, pe masura ce era scris, capitol cu capitol.
Autorul
Consideram acest lucru ca o datorie sfanta fata de jertfa zecilor de mii de fii ai acestui neam care si-au dat viata in inchisorile comuniste si fata de chinurile celor care au supravietuit acestei tragedii.
In ultima analiza, hotararea de a consemna aceste amintiri provenea si dintr-o nevoie sufleteasca personala, ele fiind un fel de spovedanie a mea fata de mine insumi.
Desigur, ceasul libertatii pe care il asteptam, pentru a aduce la indeplinire aceasta datorie, nu se rezuma la eliberarea noastra din puscarie, ci reprezenta clipa biruintei depline, descatusarea intregii tari de sub teroarea comunista.
Eliberarea din puscarii, survenita in 1964, era departe, foarte departe de aceste asteptari. Puterea comunista era in continuare stapana absoluta pe destinele tarii, iar noi, cei eliberati, priviti ca niste paria, eram marginalizati si supusi unei stricte supravegheri.
In asemenea imprejurari vitrege nu era cu putinta sa pui pe hartie aceste amintiri si mai ales sa le faci publice si, ca urmare, am tot amanat sa aduc la indeplinire aceasta promisiune pe care mi-o asumasem, in speranta unor vremuri mai bune care s-au tot lasat asteptate.
Nu mi-am pierdut niciun moment speranta ca aceste vremuri vor veni, dar, cu trecerea anilor, am inceput sa ma tem ca, atat eu, cat si atatia altii din generatia mea nu vom supravietui epocii comuniste.
Iata de ce in anul 1985 m-am hotarat sa achit macar pe jumatate din datoria asumata, adica sa consemnez pe hartie aceste amintiri fara a le da publicitatii; de altfel, acest lucru nici nu era posibil. Chiar numai scrierea lor era o operatie destul de riscanta, deoarece in decursul anilor, dupa eliberare, am fost supus la multe perchezitii domiciliare si o serie de lungi anchete.
Materialul respectiv l-am tinut ascuns la cineva din familie, pe masura ce era scris, capitol cu capitol.
Autorul