Descriere
O poveste despre mituri, revolutie si dragoste in Africa secolului XX, spusa de un gigant al literaturii kenyene
Considerat capodopera lui Ngugi wa Thiong’o, romanul Un bob de griu urmareste destinele unui grup de sateni chiar inainte de proclamarea independentei Kenyei fata de Imperiul Britanic, in 1963, dupa revolta Mau Mau. In centrul povestii se afla Mugo, un om bintuit de un secret teribil. Personajele care-l inconjoara se afla intr-o strinsa legatura cu momentele importante prin care trece Kenya si, dupa cum o arata numele lor, sint purtatoarele unor simboluri cu o mare incarcatura istorica: batrinul Warui (riul), care face legatura intre marile etape din evolutia poporului; Gikonyo (buricul), in care ceilalti vad cordonul ombilical ce leaga generatiile intre ele, si nevasta sa, Mumbi, numita astfel dupa mama simbolica a poporului gikuyu. Mugo insusi poarta numele unuia dintre cei mai venerati profeti ai comunitatii si este onorat in roman ca mintuitor al poporului sau. Pe masura ce ni se dezvaluie destinele intortocheate ale satenilor, intr-o naratiune in care miturile se impletesc cu trimiteri la personaje istorice reale, sub ochii nostri ia nastere o poveste despre compromisuri inevitabile, prietenii tradate si iubiri puse la incercare.
„Cind scrii, ar trebui sa auzi toate soaptele, toate strigatele, toate vocile care pling sau isi spun dragostea, toate glasurile care-si urla ura din negura trecutului.” (Ngugi wa Thiong’o)
Considerat capodopera lui Ngugi wa Thiong’o, romanul Un bob de griu urmareste destinele unui grup de sateni chiar inainte de proclamarea independentei Kenyei fata de Imperiul Britanic, in 1963, dupa revolta Mau Mau. In centrul povestii se afla Mugo, un om bintuit de un secret teribil. Personajele care-l inconjoara se afla intr-o strinsa legatura cu momentele importante prin care trece Kenya si, dupa cum o arata numele lor, sint purtatoarele unor simboluri cu o mare incarcatura istorica: batrinul Warui (riul), care face legatura intre marile etape din evolutia poporului; Gikonyo (buricul), in care ceilalti vad cordonul ombilical ce leaga generatiile intre ele, si nevasta sa, Mumbi, numita astfel dupa mama simbolica a poporului gikuyu. Mugo insusi poarta numele unuia dintre cei mai venerati profeti ai comunitatii si este onorat in roman ca mintuitor al poporului sau. Pe masura ce ni se dezvaluie destinele intortocheate ale satenilor, intr-o naratiune in care miturile se impletesc cu trimiteri la personaje istorice reale, sub ochii nostri ia nastere o poveste despre compromisuri inevitabile, prietenii tradate si iubiri puse la incercare.
„Cind scrii, ar trebui sa auzi toate soaptele, toate strigatele, toate vocile care pling sau isi spun dragostea, toate glasurile care-si urla ura din negura trecutului.” (Ngugi wa Thiong’o)
„Ngugi wa Thiong’o scrie cu pasiune despre fiecare forma sau culoare pe care o ia puterea.” (The Sunday Times)
„Un bob de griu, romanul in care istoria isi aduce faptele la viata, este o carte nascuta din echilibru, cu resurse nebanuite, care confirma cu asupra de masura calitatea de scriitor a lui Ngugi wa Thiong’o.” (The Guardian)
Traducere din limba engleza si note de Alexandra Fusoi
Ngũgĩ wa Thiong’o s-a nascut in Kamirithu, Kenya, in 1938. Studiile superioare si le-a definitivat la Universitatea Makerere si la Universitatea din Leeds. Primul sau roman, Nu plinge, copile, a fost publicat in 1964, urmat in 1965 de Riul care ne desparte (Polirom, 2014), Un bob de griu in 1967 (Polirom, 2016) si Petale de singe in 1977. Diavol pe cruce, publicat in 1980, a fost gindit si scris in timp ce autorul sau era in inchisoare, in Kenya, unde fusese trimis fara sa fie judecat, dupa punerea in scena de catre tarani si muncitori a piesei Ma insor cind vreau eu, scrisa impreuna cu Ngũgĩ wa Mĩriĩ. In 1986 aparea, in Kenya, romanul Matigari. Ngũgĩ wa Thiong’o a publicat, de asemenea, antologii de proza scurta si numeroase eseuri critice. In prezent este profesor la Universitatea din California, Irvine.