Descriere
Controversatul roman Versetele satanice i-a adus lui Rushdie Premiul Whitbread, o nominalizare la Premiul Booker si o condamnare la moarte a carei amenintare inca mai staruie asupra scriitorului.
Polemicile legate de posibilele conotatii blasfematorii ale cartii au pus uneori in umbra discutiile legate de meritele literare ale textului si de rolul jucat de acesta pe scena literaturii contemporane britanice. Dar Versetele satanice e de fapt un roman superb despre dezradacinari de tot felul, despre mosteniri care trebuie sau nu acceptate, despre masti, straturi de identitati si istorii. Este in egala masura o carte a regasirilor si una a afirmatiilor, o poveste fascinanta, plina de personaje fabuloase dintr-o lume aflata la granita dintre iluzie si realitate.
„In sinea mea a existat intotdeauna o lupta corp la corp intre si, intre ispita radacinilor si cea a drumului. In aceasta infruntare dintre cei dinauntru si cei din afara, m-am obisnuit sa ma simt concomitent in ambele tabere. Acum am ajuns de partea acelora care, prin preferinte, fire si circumstante, pur si simplu nu apartin. Aceasta neapartenenta – la care ma gindesc ca la o dezorientare, o pierdere a Orientului – este acum patria mea artistica.” (Salman Rushdie)
„Interzis in India inca inainte de publicare, genialul roman al lui Salman Rushdie insceneaza o lupta a Binelui cu Raul intr-un decor plin de fantezie si savoare. Sirul de povesti alegorice din care este compus cheama la o revizuire radicala a tuturor prejudecatilor legate de natura divina si umana, iar limbajul in care sint redate acestea este la fel de bogat si de dens ca o tapiserie medievala.” (Publishers Weekly)
„Un suvoi narativ de o inventivitate inepuizabila, cind comic, cind furios, infatisind viata omeneasca in toate contradictiile ei. Un roman incendiar, atit prin indrazneala verbala, cit si prin autenticitatea psihologica.” (Newsday)
„Versetele satanice este o carte care isi are locul alaturi de marile alegorii ale identitatii din literatura universala, precum Calatoriile lui Gulliver, Candide sau Viata si opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman.” (The New York Times Book Review)
Polemicile legate de posibilele conotatii blasfematorii ale cartii au pus uneori in umbra discutiile legate de meritele literare ale textului si de rolul jucat de acesta pe scena literaturii contemporane britanice. Dar Versetele satanice e de fapt un roman superb despre dezradacinari de tot felul, despre mosteniri care trebuie sau nu acceptate, despre masti, straturi de identitati si istorii. Este in egala masura o carte a regasirilor si una a afirmatiilor, o poveste fascinanta, plina de personaje fabuloase dintr-o lume aflata la granita dintre iluzie si realitate.
„In sinea mea a existat intotdeauna o lupta corp la corp intre si, intre ispita radacinilor si cea a drumului. In aceasta infruntare dintre cei dinauntru si cei din afara, m-am obisnuit sa ma simt concomitent in ambele tabere. Acum am ajuns de partea acelora care, prin preferinte, fire si circumstante, pur si simplu nu apartin. Aceasta neapartenenta – la care ma gindesc ca la o dezorientare, o pierdere a Orientului – este acum patria mea artistica.” (Salman Rushdie)
„Interzis in India inca inainte de publicare, genialul roman al lui Salman Rushdie insceneaza o lupta a Binelui cu Raul intr-un decor plin de fantezie si savoare. Sirul de povesti alegorice din care este compus cheama la o revizuire radicala a tuturor prejudecatilor legate de natura divina si umana, iar limbajul in care sint redate acestea este la fel de bogat si de dens ca o tapiserie medievala.” (Publishers Weekly)
„Un suvoi narativ de o inventivitate inepuizabila, cind comic, cind furios, infatisind viata omeneasca in toate contradictiile ei. Un roman incendiar, atit prin indrazneala verbala, cit si prin autenticitatea psihologica.” (Newsday)
„Versetele satanice este o carte care isi are locul alaturi de marile alegorii ale identitatii din literatura universala, precum Calatoriile lui Gulliver, Candide sau Viata si opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman.” (The New York Times Book Review)
Traducere din limba engleza si note de Dana Craciun
Salman Rushdie s-a nascut la Bombay (azi Mumbai) in 1947. La virsta de treisprezece ani pleaca in Anglia, unde va studia istoria la prestigiosul Kings College din Cambridge. Dupa absolvire se muta la Karachi, in Pakistan. Are o scurta si nefericita experienta in televiziune, apoi se intoarce in Anglia, unde isi construieste o cariera de scriitor profesionist. Debuteaza in 1975 cu Grimus (Polirom, 2008), dar romanul care l-a impus definitiv este Copiii din miez de noapte (1981; Polirom, 2005, 2007, 2013), distins cu Booker Prize in 1981 si The Booker of Bookers in 1993. Au urmat volumele Rusinea (1983; Polirom, 2001, 2008), Versetele satanice (1988; Polirom, 2007, 2017), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini in 1989, Harun si Marea de Povesti (1990; Polirom, 2003, 2008, 2013), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pamintul de sub talpile ei (1999; Polirom, 2003, 2008, 2011), Furie (2001; Polirom, 2012), Shalimar clovnul (2005; Polirom, 2006, 2013), Seducatoarea din Florenta (2008; Polirom, 2009, 2011), Luka si Focul Vietii (2010; Polirom, 2010) si Doi ani, opt luni si douazeci si opt de nopti (2015; Polirom 2015). Pe linga romanele mentionate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994; Polirom, 2005, 2009), relatarea unei calatorii in Nicaragua, intitulata Surisul jaguarului (1987, 1997; Polirom, 2012), si volumele de publicistica Patrii imaginare (1992; Polirom, 2008) si Dincolo de limite (2002; Polirom, 2006). In toamna anului 2012 publica simultan, in mai multe tari, un volum de memorii din perioada fatwei. Editia romaneasca a aparut la Editura Polirom, cu titlul Joseph Anton: Memorii. In 1999 Franta i-a acordat titlul de Commandeur dans lʼOrdre des Arts et des Lettres. In 2007 i-a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar in 2008 a devenit membru in American Academy of Art and Letters.