Descriere
CUVANT INAINTE AL SCRIITORULUI
Prea iubitii mei, luati aminte la ce-am sa va spun, caci voua va sunt inchinate scrierile mele: in dialogul intitulat Banchetul, al filosofului grec Platon, Alcibiade, vestitul general atenian, laudand pe dascalul sau Socrate, fara indoiala, cel mai mare dintre filosofi, il asemana, printre altele, sileniilor.Pe vremuri li se zicea silenii unor cutiute aproape la fel cu acelea pe care le putem vedea si astazi prin spiterii, si care-aveau desenate pe capace tot felul de comedii si prapastii cum ar fi: zgripturoaice, fauni, gaste cu zabale, iepuri cu coarne, rate cu sa, tapi cu aripi, cerbi intre hulube si alte-asemenea mazgaleli, ticluite anume ca sa-i faca pe oameni sa rada. La fel se pare ca ar fi fost si Silene, un zeu pe care vechii greci il socoteau caraghiosul Olimpului. Dar inauntrul cutiutelor se pastrau lucrurile cele mai de soi ca: balsam, chihlimbar, scortisoara, alifii de mosc si de zibeta, leacuri preparate din pietre pretioase pisat e. Asa zice Alcibiade ca ar fi stat lucrurile si cu Socrate, pentru ca, daca l-ai fi pretuit dupa infatisare, n-ai fi dat pe el nici o ceapa degerata, atata era de pocit la trup si de vrednic de luat in ras la port: cu nasul imbarligat, cautatura de taur, chip de smintit, toparlan, sleampat, lipsit de pricopseala, nepriceput si ajutorat in treburile republicei si, pe deasupra, chicotind cat e ziua de mare band la cot cu te miri cine, luandu-le toate-n zeflemea si ascunzandu-si cu grija marea si minunata lui stiinta; dar daca deschideai cutia aflai intr-insa o cereasca si de nepretuit tamada: intelepciune mai presus de cea omeneasca, virtute nemaiintalnita, indrazneala neinduplecata, cumpatare nemaipomenita, multumire si impacare, siguranta desavarsita ...Dupa parerea voastra, ce scop anume credeti ca a urmari cu cele pe care le-am spus pana acum? Iata, am sa va lamuresc tot eu: anume ca voi, destoinicii mei invatacei si poate si alte cateva minti curioase, citind nastrusnicele titluri ale unor carti nascocite de mine, ca Gargantua, Pantagruel, Usca-dusca, despre bob cu slanina si altele, sa nu va pripiti a spune ca-n ele n-ar fi infatisate decat pozne, nazdravanii si cai verzi pe pereti, potrivit faptului ca firma, adica titIul, fara vreun temei anume, face ca, de obicei, sa fie luata-n ras si bataie de joc si cartea cu pricina. Munca omului insa, nu se cade sa fie privita cu atata usuratate, caci si voi stiti ca nu haina face pe om.De aceea, se cuvine sa deschideti cartea si cu grija sa cantariti tot ce e cuprins intr-insa si atunci aveti sa va dati seama ca doctoria dinuntru e mai decat s-ar fi crezut dupa cutie, ca adica materia dezbatuta in ea nu-i atat surubeata cum lasa a se-ntelege titlul.Asadar, nu va opriti la talcul sagalnic al cuvintelor, cela ce se arata la prim vedere, ci incercati sa talmaciti intelesul inalt a ceea ce v-a fost povestit cu inima deschisa.Si inca v-as mai spune o vorba, spre si mai deplina lamurire: ati vazut vreo data un caine care da de-un os cu maduva. Cainele este, dupa cum arata si Platon in cea de-a II-a carte a sa despre republica, una dintre cele mai intelepte vietuitoare din lume. Daca ati vazut asa ceva apoi v-ati putut da seama cu cata ravna ocheste el osul, cu cata grija-l pazeste, cu cata lacomie-l inhata, cu cata bagare de seama-l incearca, cu cata patima il crapa-ntre dinti si cu cata sarguinta-l roade.
Ce-I indeamna sa faca asta?
Ce nadejde trage el dintr-atata staruinta?
Ce procopseala nazuieste?
Doar un picusor de maduva! Nimic de zis, putinul asta e mai gustos decat toata carnea de pe lume, cat ar fi ea de multa, deoarece maduva este hrana cea mai desavarsit pritocita si lucrata de natura, cum zice si vestitul medic din vechime, grecul Galen.Dupa exemplul acestui caine se cade sa fiti si voi intelepti, ca sa puteti adulmeca si aprecia aceste carti frumoase, pline de grasime, de substanta adica, sprinteni la minte si cutezatori cand porniti la treaba; apoi, prin sarguincioasa lectura si prin cugetare adanca sa faramati osul si sa sugeti maduva densa (adica ceea ce inteleg eu prin asemenea pilde), cu nadejdea nestramutata ca o astfel de treaba o sa va faca mai isteti si-o sa va-ntareasca; din ea veti afla nu numai mari secrete si mistere nemaipomenite in ceea ce priveste credinta, dar si multe lucruri cu privire la starea politica si viata economica.Stiu ca se vor gasi destui care sa spuna despre cartile mele ca mai degraba au damf de vin decat miros de undelemn, cums-a mai gasit odinioara un ticalos care sa zica asemenea vorba si despre Ennius, fala carturarilor latini! Dar sa le fie de bine acelora! O, mireasma vinului cat e de-mbietoare si de-ametitoare, mai minunata si mai desfatatoare decat a undelemnului de candela. Si as socoti drept o lauda sa se spuna despre mine ca am cheltuit mai multe parale pe vin decat pe ulei. Caci nu cunosc mai mare cinste si fala decat sa fiu numit si renumit drept strasnic glumet si placut tovaras de petreceri si snoave, si datorita acestei faime sunt binevenit la toate adunarile de pantagruelisti.De aceea dar, va rog, talcuiti toate cele zise de mine asa cum se cuvine, faceti o temenea in fata creierului care va-ndoapa cu-asemenea gogonate ogosi goale si, dupa puterile voastre, faceti-mi si mie o bucurie! Drept care,veseliti-va, iubitii mei, si cu voiosie cititi cele ce urmeaza, spre desfatarea mintii si a trupului. Si, ascultati, ghidusilor, amintiti-va si de mine si, cand o sa cresteti mai mari, inchinati-mi un pahar ca si eu am sa va-ntorc urarea pe Joe! Zau!
CUPRINS
Cititorilor
Cuvant inainte al scriitorului
Despre vechimea spitei lui Gargantua
Cum a fost purtat Gargantua unspe luni in pantecele mamei sale
Despre imprejurarea in care se nascu Gargantua
Cum fu dadacit, imbracat si gatit Gargantua in frumoasa lui pruncie
Despre minunata copilarie a lui Gargantua
Cum fu dascalit Gargantua de un teolog sofistsi cum fu invatat litere latinesti
Cum fu pus Gargantua subt privegherea altor invatatori mai de isprava
Cum fu trimis Gargantua la Paris si despre namila de iapa care-l duse calare si, pe deasupra, cum starpi ea taunii din Beauce
Cum le facu Gargantua cinste cu ceva bautura parizienilor si cum sterpelii el clopotele catedralei Notre Dame
Cum a fost trimis Ionicus Spagascurto, fala Sorbonei, la Gargantua, ca sa capete indarat clopotele cele mari
Maretul discurs al Magistratului rostit dinaintea lui Gargantua
Cum si-a carat teologul sofist postavul capatat si cum avu galceava cu ceilalti magistri sorbonicolici
Despre felul in care-si petrecea vremea, in mare leneveala si fara folos, Gargantua al nostrum
Jocurile lui Gargantua
Cum fu disciplinat si strunit Gargantua de catre Ponocrat, in asa fel, ca un ceas pe zi nu mai pierdea
Cum isi petrecea Gargantua timpul cand vremea era ploioasa
Cum izbucnii, intre brutarii din Lerne si bastinasii din tinutul lui Gargatua, marea sfada ce-a pricinuit razboaie grozave
Cum locuitorii din Lerne, in urma poruncirii lui Picrocol, regale lor, navalira pe nepusa-masa asupra ciobanilor lui Gargatua
Cum scapa un calugar din Seuille via monastirii de prapadul dusmanului
Cum lua Picrocol un asalt Roche-Clernaud, si parerea de rau si anevointa cu care Grandgouseir se hotara sa porneasca razboiul
Cuprinsul scrisorii trimise de Grandgouseir lui Gargantua
Cum fu trimis Ulrich Gallet, sot al lui Grandgouseir, catre Picracol si cum vorbi in fata acestuia
Cum cauta Grandgouseir sa faca pace
Despre oarecari dregatori ai lui Picraco si despre sfaturile pripite cu care-l varara-n bucluc
Cum parasi Gargantua orasul Parisului, ca sa-si apere tara si cum intalni Gimnast dusmanii
Cum il ucise Gimnast, cu iscusinta, pe capitanul Butelcuta, cat si pe alti oameni de-ai lui Picraco
Cum a daramat Gargantua castelul de la Vadul Vedei si cum a trecut vadul
Cum Gargantua, pieptanandu-se, scutura din par ghiulele
Cum manca Gargatua o salata cu sase pelerine
Cum l-a sarbatorit Gargatua pe calugar, fratele Ioan, si cum palavragila ei verzi si uscate in timpul cinei
Din ce pricina sunt calugarii ocoliti de toata lumea
Stiinta calugarului de-a face leac de nesomn la oameni
Cum isi imbarbata calugarul tovarasii si cum era sa se spanzure de un copac
Cum iscoada lui Picrocol fu intalnita de Gargatua, cum il omori calugarul pe capitanul Duluta si apoi fu prins de dusmani
Cum se descotorosi calugarul de strajerii sais i cum fu nimicit detasamentullui Picracol
Cum aduse calugarul pelerinii cu el si vorbele frumoase pe care le-a rostit Grandgouseir in aceasta imprejurare
Omenia cu care se purta Grandgouseir fata de prizonierul Farfara
Cum puse Grandgouseir de-si aduna legiunilor si cum il omora Farfara pe Agurizel, apoi fu ucis la randul lui, din porunca lui Picrocol
Cum zdrobi Gargantua armata zisului Picrocol
Ce facu Gargantua dupa batalie invingatorii gargantuisti
Cum fu cladit si inzestrat lacasul Thelemei
Felul in care traiau thelemitii si cum arata locuinta lor
In care este vorba de o enigma pe care o talmaceste Fratele Ioan
Postfata- Uimitoarea viata a lui Rabelais
Note explicative