Volum aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
„Traiesc multumirea de a fi putut pune sub ochii cititorilor povestile triste ale unor oameni al caror curaj s-a nascut din disperare. Oameni care, cu toata aceasta disperare ce a invins frica, au aratat lumii intregi ca Romania lui Ceausescu nu e o tara amortita, in care «mamaliga nu explodeaza», ci e o tara care se misca, in care demnitatea nu a disparut si romanii sint gata sa plateasca un pret greu pentru a si-o apara.
Multi dintre participantii la revolta au avut de indurat deportarea; unii, cei carora aceasta carte le este dedicata, au platit cu viata pentru curajul lor. Si unii, si ceilalti sint, de-acum, oameni ai istoriei.” (Marius Oprea)
„Nu se stia ce s-a intimplat cu muncitorii. Se operasera arestari. Se vorbea si despre asta. Oamenii au disparut de acasa. Nu au mai revenit la familii. Pentru noi a fost limpede inca de atunci. Era inceputul unei actiuni impotriva regimului, era vorba de un protest muncitoresc intr-o citadela ceausista, era vorba de un mesaj politic antidictatorial, era vorba de un context clar: presiunile Moscovei, ruptura cu Occidentul, care-si radicalizase pozitiile fata de regim – toate astea ne-au facut sa credem ca e vorba intr-adevar de inceputul sfirsitului.” (Emil Hurezeanu)
Marius Oprea (n. 1964, Tirgoviste) a studiat istoria la Universitatea din Bucuresti si este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul si evolutia Securitatii (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat in elaborarea Legii de deconspirare a Securitatii, si a facut apoi parte din echipa de consilieri a presedintelui Emil Constantinescu si a prim‑ministrului Calin Popescu‑Tariceanu, pe probleme de analiza politica, lupta impotriva coruptiei si securitate nationala. A lucrat ca ziarist la revista Cuvintul si a fost corespondent al postului de radio Europa Libera la Bucuresti. A creat, in decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l‑a condus pina in 2010 si unde, in prezent, lucreaza ca sef al Compartimentului de Investigatii Speciale. Este autorul a numeroase articole privind istoria Securitatii, dar a inceput prin a publica o istorie a vechilor carti romanesti (Plimbare pe Ulita Tipografiei, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996). In 2002 a publicat la Editura Polirom Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente: 1949‑1989, premiata drept cea mai buna carte de istorie a anului de catre Asociatia Editorilor din Romania. In acelasi an, la aceeasi editura, a coordonat volumul Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica si a publicat (in colaborare cu Stejarel Olaru) Ziua care nu se uita – 15 noiembrie 1987, Brasov (ed. a II‑a, 2018, in colaborare cu Flori Balanescu si Stejarel Olaru). In 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba si catedrala. 59 de povestiri de la frontiera, urmat, in acelasi an, la Editura Polirom, de Chipul mortii: in dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. In 2008, la Editura Humanitas a aparut sub semnatura sa Adevarata calatorie a lui Zahei. V. Voiculescu si taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securitatii (1948‑1964). Urmeaza, in 2009, volumul de povestiri Sase feluri de a muri, iar in 2012, la Jurnalul National, Adevarata fata a lui Traian Basescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburina (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Romaneasca), Intilnire cu Apostol si Reteta fericirii (aparute in 2012 si 2015 la Editura Grinta). Recent, a publicat Mafia araba in Romania. De la Ceausescu la Iliescu (2016, Editura Corint) si romanele Turma pastorului mut (2016, Editura Polirom) si Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Rasarit (2017, Editura Polirom). A realizat, impreuna cu Nicolae Margineanu, doua filme documentare, Executia si Patru feluri de a muri, ce reflecta preocuparea sa pentru identificarea ramasitelor celor care au fost ucisi de Securitate. S‑a facut cunoscut publicului larg prin actiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist si activitatea lui a fost pe larg reprezentata, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran si Jonas Mercier, si al cartii La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisa de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), aparuta in traducere in Spania si Romania (la Editura Corint).
Flori Balanescu (n. 1969, Craiova) este istoric, cercetator stiintific la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului din Bucuresti (INST), publicista si scriitoare, reprezentanta editoriala a lui Paul Goma in Romania. Editeaza seria de autor „Paul Goma” la Editura Ratio et Revelatio.
Stejarel Olaru (n. 1973) este istoric si politolog. Expert in istoria serviciilor de informatii si analist politic, intre 2006 si 2008 a fost consilier de stat pe probleme de securitate nationala la Cancelaria Prim-ministrului si reprezentant al guvernului in Comunitatea Nationala de Informatii. A fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (2006-2010) si secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), in prezent fiind lector universitar. A publicat Securistii partidului. Serviciul de cadre al P. C. R. ca politie politica (in colab., Polirom, 2002), Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov (in colab., Polirom, 2003; ed. a II-a, Polirom, 2017), Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra legatiei RPR de la Berna (februarie 1955) (Polirom, 2003), Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places (in colab., Romanian Institute for Recent History, 2004), Stasi si Securitatea (in colab., Humanitas, 2005) si Rimaru – Butcher of Bucharest (in colab., Profusion Book Publishing House, 2012). Este editorul Memoriilor lui Ion Ratiu.