Descriere
Lucrarea de fata se adreseaza mai ales elevilor claselor a XII-a si a XIII-a de liceu, precum si absolventilor invatamantului preuniversitar din anii anteriori care se pregatesc pentru examenul de bacalaureat. Ea a fost conceputa pe baza actualei Programe de limba si literatura romana pentru bacalaureat si a modelelor de subiecte oferite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pe site-ul sau.
Aceasta carte cuprinde o prima parte care se refera la notiunile necesare rezolvarii subiectelor, cum ar fi clasificarea textelor, stilurile functionale, structura textelor narative, epice si dramatice, speciile literare corespunzatoare acestora, figurile de stil si curentele culturale si literare.
Cea de-a doua parte contine cateva indicatii in legatura cu modalitatile de rezolvare a unor cerinte ale subiectelor privind semnificatia titlului, comentarea unor secvente dintr-o opera literara, caracterizarea personajului literar, justificarea folosirii de catre scriitori a unor notiuni de teorie literara sau structura unui text argumentativ
Ultima parte a lucrarii vizeaza numai subiectul al treilea din structura modelelor date pana in prezent, care solicita intocmirea unui eseu cu o anumita tema, pe baza textelor literare studiate in liceu, deoarece acesta le-a ridicat cele mai mari dificultati candidatilor din sesiunile de pana acum. De aceea, conform programei amintite, aceasta parte a volumului de fata are in vedere mai intai ideologiile literare promovate de ,,Dacia literara", de Junimea si de ,,Convorbiri literare" sub conducerea lui Titu Maiorescu si de revista si cenaclul ,,Sburatorul" conduse de E. Lovinescu . lmediat urmeaza scriitorii canonici si necanonici si operele prin care acestia ilustreaza o anumita specie literara si un anumit curent sau miscare culturala si/sau literara: Ion Creanga (basmul cult}, loan Slavici (nuvela), Liviu Rebreanu (romanul realist-obiectiv}, Camil Petrescu (romanul subiectiv-psihologic), G. Calinescu (romanul realist -obie ctiv balzacian), Mircea Eliade (romanul subiectiv al experientei), Mihail Sadoveanu (povestirea}, Marin Preda (romanul postbelic), I.L. Caragiale (opera dramatica}, Marin Sorescu (dramaturgia moderna postbelica), Ion Heliade Radulescu (pasoptismul}, Mihai Eminescu (romantismul), George Cosbuc si Octavian Goga (prelungirea clasicismului si a romantismului), George Bacovia (simbolismul), Tudor Arghezi, Lucian Blaga si Ion Barbu (modernismul), Ion Pillat (traditionalismul) si Nichita Stanescu (neomodernismul). Dupa cum se observa, in afara autorilor canonici figureaza Ion Heliade Radulescu, Mircea Eliade, George Cosbuc, Octavian Goga si Ion Pillat, scriitori reprezentativi pentru o anumita perioada din istoria literaturii romane sau pentru o anumita specie literara.
In legatura cu operele epice care ilustreaza basmul cult, nuvela, diferitele tipuri de roman si povestirea, precum si cu cele dramatice, eseurile abordeaza teme referitoare la particularitatile speciilor literare respective, la structura si compozitia lor, la relatia dintre incipit si final, la viziunea scriitorului, la particularitatile de constructie a unui personaj sau la relatia dintre doua personaje. In ceea ce priveste operele lirice, eseurile urmaresc ilustrarea trasaturilor curentului literar pe care acestea ii reprezinta, viziunea asupra lumii, si imaginarul poetic la care apeleaza scriitorii.
Evident ca in cazul eseurilor bazate pe textele narative unele parti se repeta de la un eseu la altul, dar aceasta nu dauneaza receptarii lor, ci dimpotriva ajuta la fixarea acestora prin repetare. Avand in vedere complexitatea si marimea textelor epice si a temelor eseurilor bazate pe aceste texte, nu s-au putut cumula doua teme in acelasi eseu, cu exceptia, in unele cazuri, a celui referitor la relalia dintre incipit si final, posibil de tratat in cadrul eseului privind tema naratiunii si viziunea despre lume a autorului. Totodata, eseurile referitoare la tra¬ saturile unei specii literare epice, la viziunea scriitorului, la compozitia textului, vizand astfel continutul si personajele, pot fi folosite, si la tratarea unor teme aparte ca banul, familia, istoria, iubirea, razboiul, conditia taranului, conditia femeii etc., pornind de la operele literare respective . In schimb , in eseurile bazate pe texte lirice au putut fi incluse in aceeasi constructie toate temele mentionate anterior : trasaturile curentului literar pe care il ilustreaza, viziunea asupra lumii si imaginarul poetic.
Ceea ce am urmarit, in primul rand, in lucrarea de fata, este accesibilitatea acestor eseuri pentru a le usura candidatilor inlelegerea textelor literare, vizand elementele lor de baza solicitate prin cerintele subiectelor date ca modele sau administrate pana acum la examenul de bacalaureat. De aceea, pentru intelegerea aspectelor tratate in eseurilor din aceasta lucrare, am considerat necesara intocmirea planurilor acestora, lasand posibilitatea candidatilor, ca pe baza lor si in urma lecturarii eseurilor, sa-si intocmeasca propria varianta in functie de capacitatea lor de intelegere, ceea ce ar asigura o baza solida de studiu in vederea examenului de bacalaureat, memorarea eseurilor nefiind recomandata si nici posibila .