Descriere
ARGUMENT
Lucrarea de fata se adreseaza absolventilor invatamantului preuniversitar care se pregatesc pentru sustinerea examenului de bacalaureat. Aceasta a fost conceputa pe baza actualei Programe de limba si literatura romana pentru bacalaureat si a modelelor de subiecte date de Ministcrul Educatiei Nationale si Cercetarii stiintifice pe site-ul sau.
Conform amintitei programe si a modelelor de subiecte, in lucrarea noastra vom trata, la operele epice si dramatice, doar trei teme: tema si viziunea despre lume, particularitatile de constructie a unui personaj si relatia dintre doua personaje, iar la creatiile lirice numai problema temei si a viziunii despre lume.
De asemenea, vom avea in vedere numai scriitorii canonici si operele apartinand celor trei genuri literare, speciilor corespunzatoare lor si diferitelor epoci si curente literare: nuvela, povestirea, romanul obiectiv si subiectiv, interbelic si postbelic, textul dramatic antebelic si postbelic si poeziile apartinand romantismului, simbolismului, modernismului si neomodernismului, in functie de scriitorii prevazuti in programa.
Totodata, tinand cont de faptul ca redactarea acestor eseuri presupune si operarea cu anumite notiuni de teorie literara, vom include, la inceputul lucrarii, si astfel de notiuni absolut necesare in elaborarea acestui tip de compuneri.
De aceea, acest auxiliar cuprinde o parte introductiva, intitulata in loc de introducere, in care ne referim atat la modul de rezolvare a primelor doua subiecte ale testelor pentru bacalaureat (textul la prima vedere si textul argumentativ, desi nu fac obiectul acestei lucrari), cat si la structura eseului de la subiectul al treilea referitor la cele trei aspecte ale textului literar mentionate anterior, fiind urmata de o sectiune ce include notiunile teoretice necesare rezolvarii primului subiect pe baza unul text la prima vedere si alcatuirii eseului de la subiectul al treilea pe baza unui text studiat, cum ar fi clasificarea textelor, stilurile functionale, structura textelor narative, epice si dramatice, speciile literare corespunzatoare acestora, figurile de stil.
Partea urmatoare are in vedere, mai intai, ideologiile literare promovatede"Dacia literara", de,,Junimea"si de" Convorbirl literare"sub conducerea lui Titu Maiorescu si de revista si cenaclul ,,Sburatorul", conduse de Eugen Lovinescu. Prezentand aceste aspecte legate de ideologiile literare mentionate, sunt puse in discutie si operele a doi scriitori canonici - Titu Maiorescu, respectiv Eugen Lovinescu.
De asemenea, ultima parte a lucrarii vizeaza ceilalti scriitori canonici prevazuti de programa si operele prin care acestia ilustreaza o anumita specie literara si un anumit curent sau o miscare culturala si/sau literara: Ion Creanga (basmul cult), loan Slavici (nuvela), Liviu Rebreanu (romanul realist-obiectiv), Camil Petrescu (romanul subiectiv-psihologic), G. Calinescu (romanul realist-obiectiv balzacian), Mihail Sadoveanu (povestirea), Marin Preda (romanul postbelic),
I.L. Caragiale (opera dramatica), Marin Sorescu (dramaturgia moderna postbelica), Mihai Eminescu (romantismul), George Bacovia (simbolismul), Tudor Arghezi, Lucian Blaga si Ion Barbu (modernismul) si Nichita Stanescu (neomodernismul). Dintre acestia, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu si Marin Preda sunt prezenti cu cate doua opere literare, pornind de la considerentul ca in manualele ciclului liceal acestea figureaza in proportie aproximativ egala. In afara acestor scriitori canonici, I-am inclus si pe Ion Pillat ca reprezentant al traditionalismului, un curent literar important al perioadei interbelice, desi poetul nu figureaza intre scriitorii canonici.
Evident ca in cazul eseurilor bazate pe textele narative unele parti se repeta de la un eseu la altul, din moment ce ele sunt structurate pe baza aceluiasi algoritm sau se refera la aceleasi continuturi, chiar daca trateaza teme diferite, ceea ce nu dauneaza receptarii lor, ci, dimpotriva, ajuta la fixarea acestora prin repetare. Totodata, eseurile referitoare la trasaturile unei specii literare epice, la viziunea scriitorului, la compozitia textului, vizand astfel continutul si personajele, pot fi folosite si la tratarea unor teme aparte ca banul, familia, istoria, iubirea, razboiul, conditia taranului, conditia femeii etc., pornind de la operele literare respective. In realizarea eseurilor nu am intentionat ca rezolvarea cerintelor sa fie una pretentioasa, elitista, care sa impresioneze printr-o interpretare spectaculoasa, ci sa fie accesibila elevilor si sa respecte structura algoritmica a fiecarui eseu in functie de continutul sau, pentru a le usura candidatilor intelegerea textelor literare, vizand elementele lor de baza solicitate prin cerintele subiectelor date ca model sau administrate pana acum la examenul de bacalaureat.
Scopul lucrarii de fata nu este acela de a emite la un nivel pretentios diferite opinii, ci de a-i invata pe candidati sa opereze cu anumite notiuni dupa ce le-au inteles continutul. In felul acesta, ei isi formeaza un stil de munca ordonat si structurat pe baza unor repere clare.