Pentru toți candidații la examenul de bacalaureat din ultimul deceniu, eseul argumentativ a fost și rămâne o mare provocare. De câțiva ani încoace, la examenele de simulare pentru clasa a XI-a și, începând cu anul acesta, atât la simulare, cât și la examenul propriu-zis, el face obiectul de bază al evaluării elevilor, într-un mod aparte.
Eseul argumentativ apare menționat de două ori ca cerință de bază, la proba scrisă de limba și literatura română, în modelul elaborat de Centrul Național de Evaluare și Examinare al Ministerului Educației. La punctul B al primului subiect, el va trebui redactat prin raportare la un text la prima vedere, în vreme ce subiectul al treilea constă integral dintr-un eseu care va trebui scris pornind de la un text literar liric, epic sau dramatic, studiat la liceu. Un adevărat laitmotiv așadar pentru examenele trecute și pentru bac-ul care va urma...
Eseul argumentativ nu se bucură, s-o recunoaștem, de o prea mare popularitate printre candidații examenului de maturitate. Asocierea celor doi termeni are o sonoritate pretențioasă, care intimidează, la prima vedere. În realitate e vorba de două cuvinte foarte simple, prin care li se cere elevilor să îndeplinească o sarcină cel puțin la fel de ușoară pe cât e sensul lor de bază. Înțelegerea semnificațiilor corecte ale celor două cuvinte “apăsătoare” din subiectul de bac e cheia care deschide drumul spre succes.
Cuvântul “eseu” provine din limba franceză, unde înseamnă “încercare”. Și cum “încercarea moarte n-are”, fiecare elev trebuie să privească, înainte de toate, cu încredere și curaj, spre cerința formulată. Lui i se cere să încerce să abordeze aceste subiecte pentru că este perfect capabil să o facă. Și încercarea îi va reuși cu siguranță… Cuvântul “argumentativ” înseamnă demonstrativ, explicativ, doveditor. Așadar lucrurile încep să se lege: eseul argumentativ e de fapt o încercare de a demonstra, de a explica, de a dovedi ceva. În termeni mai simpli, subiectul de bac s-ar putea formula așa: încearcă să demonstrezi aceasta.
Două lucruri se pot deduce de aici cu ușurință. În primul rând, că nu e vorba de redactarea unui studiu complex, supus unor rigori științifice sau care are pretenția de a surprinde toate aspectele posibile ale cerinței propuse spre rezolvare. În al doilea rând, că, din moment ce oferă șansa unei încercări de a realiza o sarcină, examinatorii nu au fixat un standard mult prea sus pentru a putea fi atins, ci au în vedere un lucru accesibil, pentru realizarea căruia e nevoie doar de atenție, de voință, de concentrare și de...câțiva pași care trebuie parcurși, într-o anumită ordine, pentru acces deplin spre succes.
Dacă te afli azi printre candidații la examenul viitor de bacalaureat, ia te rog în calcul varianta de a schimba radical strategia de studiu, dacă vrei să fii sigur de promovare.
Poate ai observat deja că, pe site-ul ministerului, în fiecare an, de obicei în luna noiembrie, sunt publicate modele de subiecte pentru bacalaureat. Dacă vei încerca să le accesezi, vei vedea un lucru curios: documentul care conține baremul de evaluare e așezat întotdeauna înaintea subiectului de bac propriu-zis. Ordinea nu e întâmplătoare.
Te-ai uitat vreodată dezamăgit la nota primită pe o lucrare, întrebându-te revoltat: “De ce? Doar am scris mult!...“ Și nu contest că ai dreptate. La bacalaureat nu trebuie să scrii exagerat de mult cantitativ, dar dacă vei scrie mai puțin decât standardul minim, îți vei semna singur sentința de condamnare la eșec, fără drept de apel. Adică fără mari speranțe, în caz că faci contestație.
Primul lucru surprinzător de neplăcut pe care îl vei afla din barem și pe care trebuie să-l știi este că, dacă nu te încadrezi într-un minim rezonabil de cuvinte, vei rata multe puncte. Și aceasta pentru că baremul prevede că orice eseu argumentativ primește puncte pentru conținut și puncte pentru redactare.
Dacă la eseul argumentativ al subiectului I nu abordezi cerința într-un minim de 150 de cuvinte, punctajul pentru redactare nu-ți va fi deloc acordat. Ceea ce înseamnă că vei pierde, din start, doar fiindcă te-ai situat sub pragul minim, nu mai puțin de 6 puncte.
Regula se aplică identic și la eseul de la subiectul al III-lea, care are ca punct de plecare o operă literară, doar că acum se alocă dublu pentru redactare: 12 puncte, iar pragul minim este altul: 400 de cuvinte.
Punctajul pentru redactare se referă la faptul că ai respectat părțile componente ale unui eseu: introducere (formularea opiniei), cuprins și concluzie, prezența elementelor de legătură în sau între propoziții și fraze, de tipul: pe de o parte sau în primul rând, pe de altă parte sau în al doilea rând, pentru că, dacă...atunci, astfel încât, ca să, fiindcă. Sunt incluse tot aici: logica înlănțuirii ideilor, capacitatea de a fi clar și convingător în argumentare, punctuația și ortografia, norme gramaticale de exprimare, așezarea în pagină, adică alinierea corectă a paragrafelor și lizibilitatea, adică scrisul citeț.
Pentru conformitate, îți redăm exact condiționarea din baremul ultimului document publicat recent de minister, în privința eseului argumentativ: ”În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte (precizăm că e vorba de 400 de cuvinte, în cazul subiectului al treilea) și să dezvolte subiectul propus”.
Să faci ceva de nota 10, adică foarte bine, în orice domeniu poate fi dificil, în lipsa unui model demonstrativ. De exemplu, dacă îți place sportul și ești la curent cu fotbalistul sau tenismanul anului, atunci sigur știi că toți cei care doresc să le fie asemenea, le urmăresc îndelung meciurile, tehnicile de a lovi mingea sau de a o bara, tactica de a executa un gol sau un as. Și nu-ți sunt străine nici știrile despre antrenori celebri, care înaintea partidelor dificile din întreceri naționale sau internaționale, petrec ore în șir vizionând meciuri ale echipei adverse, pentru a-i putea descifra și apoi înfrunta ușor strategia de joc. Ori poate iubești concursurile de frumusețe și visezi să devii un fotomodel. Atunci vei fi cu siguranță de acord cu faptul că abilitățile fizice nu sunt tot ce ai nevoie în acest scop, ci trebuie să cunoști stilurile vestimentare și să te aliniezi unor reguli de bun-gust, în materie de modă, pe care le întrupează vedetele momentului.
Aceeași regulă funcționează excelent și în scrierea unui eseu argumentativ optim: ai nevoie de modele ilustrative, ce respectă jaloanele baremului stabilit oficial, pentru a-ți fi ușor să faci propria încercare, adică propriul...eseu. De aceea am inclus în oferta site-ului cele mai bune auxiliare didactice în acest sens, pe care ți le punem la dispoziție cu încrederea și convingerea că te vor ghida sigur spre succes. Iată și titlurile: “Pregătirea examenului de bacalaureat în 25 de săptămâni pentru Limba și literatura română” sau “Bacalaureat. Limba și literatura română 2018, profil real și profil uman, 50 de modele de subiecte și sugestiile de rezolvare”, ambele redactate de un colectiv de autori experimentați.
Orice sistem de învățământ funcționează în baza unei programe școlare. Ea e un document oficial ce prezintă sintetic conținuturile învățării, organizate pe ani sau pe cicluri de învățământ. Drept urmare, fiecare test de evaluare e realizat obligatoriu în funcție de acest document și, în absolut toate cerințele și precizările testului se vor regăsi exact conținuturile programei școlare în vigoare. Din programă, membrii comisiilor de evaluare de la bac selectează anumite conținuturi care sunt obligatorii în pregătirea elevilor și care se regăsesc întocmai în modelul de subiect publicat oficial și, firește, în subiectul propriu-zis pe care îl vei primi la examen.
Poate nu ai facut rost de programa școlară sau o ai, dar nu ai studiat-o. Ori ai citit-o, dar nu i-ai reținut întreg conținutul. Există un secret care te poate totuși salva în ziua examenului: ceea ce ți se punctează în barem reflectă cât de fidel și convingător ai atins reperele enumerate chiar sub cerința propriu-zisă a fiecărui eseu argumentativ.
Ca să răspundem curiozității tale în acest sens și mai ales ca să fii sigur că pasul 3 e vital în redactarea unui eseu argumentativ, îți propunem un exemplu concret de corespondență perfectă între barem, subiectul de examen și programa școlară.
De pildă, programa pentru bacalaureat, profil uman, precizează, în tabelul alocat competențelor asociate conținuturilor învățării, următoarele lucruri: “particularități ale construcției subiectului în textele narative”. Subiectul al III-lea din ultimul model propus de minister cere întocmai acest lucru: “Redactează un eseu de minim 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui roman al experienței studiat”. Iar formularea din barem îți spune exact cât vei primi pentru aceasta: “câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru romanul studiat; 3x2=6 puncte”.
Și acum secretul promis: pe foaia de examen, sub cerință, urmează precizarea-cheie, la care trebuie să fii tot timpul atent și pe care trebuie să o respecți literal, cu toate detaliile ei, pentru a scrie exact ceea ce trebuie și ceea ce va fi punctat de către profesorii evaluatori:” În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele…”.
Atenție! În particularitățile unui roman intră și precizarea perioadei sau a curentului literar căruia romanul îi aparține, numirea a două trăsături ale acestuia și scoaterea lor în evidență prin referire concretă la un text literar studiat. Pentru cele trei repere, ți se vor da alte 6 puncte, distribuite după formula 2x2x2.
Apoi va trebui să adaugi 3 lucruri: tema romanului și două secvențe din roman, povestite și interpretate astfel încât să o ilustreze. Din nou contra a 6 puncte, conform aceleiași reguli de calcul.
Așadar e sigur în avantajul tău maxim să înveți denumirea curentelor și a perioadelor literare studiate și cel puțin două trăsături specifice pentru fiecare în parte. Orice subiect de bac care se referă la analiza unei opere epice în general și nu a unui singur personaj din ea, te va recompensa pentru că știi lucrul acesta cu 6 puncte. E mult, e puțin? Oricum ar fi, stă în puterea ta să le ai sau să le pierzi.
Nu mai ai timpul necesar să citești toate operele din programă? Nu e recomandabil, dar încă n-ai pierdut nimic, chiar dacă mai sunt doar câteva zile sau săptămâni până la examen. Baremul îți simplifică lucrurile: în el găsești exact ce vor examinatorii ca tu să scrii despre opera literară propusă. În el și în precizările clar formulate pe foaia de examen. Nu scrie, oricum, ceea ce știi. Citește mai întâi cu atenție condițiile de scriere a eseului enumerate sub cerința subiectului dat și adaptează tot ceea ce știi la ceea ce ți se cere să faci. S-ar putea să descoperi că e chiar simplu să câștigi game-ul!
E onorant pentru fiecare vorbitor de limba română să o scrie corect și ușor descifrabil. Cu atât mai mult pentru un elev de liceu care își dorește să promoveze cu brio un examen de bacalaureat. Nu uita să pui punct la finalul enunțurilor, împrietenește-te cu cratima și cu virgula, scrie frumos, marchează diacriticele, nu omite faptul că “i” are un geamăn și-l ia cu el ades! Per total, vei primi în schimb 18 puncte. Altfel, rămân ciubuc...corectorului.
Probabil te întrebi de ce pașii noștri încep cu baremul și nu cu programa școlară, așa cum ai aflat deja sau ți se va sugera cu siguranță. Ei bine, dintr-un motiv extrem de simplu: trăim într-o societate în care vrem să aflăm mai întâi ce și cât vom primi în schimb pentru ceea ce facem. Iar aceasta poate fi decisiv pentru hotărârea de a ne apuca de treabă. Eseul argumentativ e mai ușor de abordat decât ai fi crezut vreodată. Înarmează-te cu un barem, cu auxiliarele didactice potrivite, cu modelul de subiect de ultimă oră, ideal însoțit de programa pentru bac și cu regulile de scriere și exprimare corectă în limba română. Dar nu uita: baremul deschide calea, baremul are prioritate!...Mizează pe barem! În final, punctajul contează!...